După scăderile puternice de joi, declanșate de rezultatele Alphabet (compania-mamă a Google), vânzările s-au extins vineri pe piețele din Asia, Europa și Statele Unite. Indicele Nasdaq 100, care reunește cele mai mari companii non-financiare listate pe bursa americană Nasdaq, a scăzut cu aproximativ 3% în primele ore de tranzacționare, fiind pe cale să piardă peste o mie de miliarde de dolari din valoarea de piață.
Nasdaq Composite, care urmărește evoluția aproape tuturor companiilor listate la bursa Nasdaq (peste 3.000 de companii, este puternic influențat de sectorul tehnologic) a coborât cu peste 2%, până la cel mai scăzut nivel din ultimele aproape trei luni, iar S&P 500, indicele celor mai mari 500 de companii americane, a pierdut peste 1%.
Unul dintre principalele motive ale scăderilor este îngrijorarea investitorilor că marile companii tehnologice cheltuiesc prea mult pentru dezvoltarea infrastructurii necesare inteligenței artificiale, fără să existe încă dovezi clare că aceste investiții vor genera venituri suficiente. Companii precum Google, Amazon, Microsoft și Meta alocă sute de miliarde de dolari pentru construirea centrelor de date, achiziția de cipuri și dezvoltarea modelelor AI. Investitorii încep însă să se întrebe dacă ritmul acestor cheltuieli este sustenabil și când vor începe să producă randamentele promise.
Un semnal important a venit joi, când Alphabet a pierdut aproximativ 13% din valoarea acțiunilor într-o singură ședință, ceea ce a șters circa 500 de miliarde de dolari din capitalizarea sa bursieră. A fost cea mai mare pierdere de valoare de piață din istoria companiei. Investitorii au fost nemulțumiți atât de rezultatele financiare, cât și de perspectivele privind cheltuielile pentru AI. În plus, compania a raportat pentru al doilea trimestru consecutiv un flux de numerar negativ, adică a cheltuit mai mulți bani decât a generat din activitatea sa, iar noile funcții de căutare bazate pe inteligență artificială ridică întrebări privind viitorul modelului tradițional de publicitate al Google.
Vineri, presiunea s-a extins asupra altor giganți tehnologici. Acțiunile Amazon au scăzut cu aproximativ 3% în primele ore de tranzacționare, după ce a raportat vânzări sub așteptările analiștilor și a anunțat că va continua să investească masiv în infrastructura AI. Directorul companiei, Andy Jassy, a declarat că Amazon estimează cheltuieli de capital de aproximativ 220 de miliarde de dolari în 2026, majoritatea destinate diviziei de servicii cloud AWS, și că suma va crește semnificativ în 2027. Investitorii sunt îngrijorați că aceste cheltuieli cresc mai repede decât veniturile generate de serviciile de inteligență artificială și de activitatea tradițională a companiei.
O altă lovitură a venit de la Intel, ale cărei acțiuni s-au prăbușit cu aproape 30% și se îndreaptă spre cea mai mare pierdere zilnică de până acum, după ce producătorul de cipuri a prezentat o prognoză financiară sub așteptările pieței. Directorul companiei a invocat probleme de producție și de aprovizionare, inclusiv lipsa componentelor de memorie și dificultățile de a răspunde cererii clienților. Scăderea este cu atât mai importantă cu cât acțiunile Intel crescuseră puternic în ultimele luni, pe fondul planurilor de redresare a companiei și al intrării guvernului american în acționariat. Chiar și după prăbușirea de vineri, valoarea participației guvernului american este cu aproximativ 280% peste nivelul de la momentul investiției.
Vânzările au afectat și companiile care produc cipuri și echipamente pentru industria semiconductorilor. În Asia, indicele japonez Nikkei 225 a închis cu o scădere de 2,1%, în timp ce SoftBank, unul dintre investitorii importanți ai OpenAI, a pierdut 6%. Acțiunile companiei sunt acum cu aproximativ 48% sub maximul atins în iunie. În Coreea de Sud, Samsung Electronics a scăzut cu 3%, iar SK Hynix, unul dintre cei mai mari producători de cipuri de memorie din lume, a pierdut 7,1%, contribuind la o scădere de 3,5% a indicelui Kospi. În Europa, acțiunile ASML, unul dintre cei mai importanți producători de echipamente pentru fabricarea semiconductorilor, au coborât cu 4,5% în primele ore de tranzacționare.
Totuși, scăderile din sectorul tehnologic nu au provocat, deocamdată, o retragere generalizată a investitorilor de pe piețele bursiere. O parte dintre bani se mută către sectoare considerate mai stabile, precum energia, utilitățile și bunurile de consum de bază. În octombrie, nouă dintre cele 11 sectoare ale indicelui S&P 500 au înregistrat creșteri, iar companiile din energie au fost printre cele mai performante, susținute și de scumpirea petrolului. Indicele S&P 500 a rămas aproape de maximele istorice, în ciuda pierderilor din ultimele săptămâni.
Această evoluție sugerează că investitorii nu abandonează neapărat piața bursieră, ci își redistribuie banii, reducând expunerea la companiile tehnologice ale căror evaluări depind foarte mult de succesul viitor al inteligenței artificiale. Analiștii explică faptul că, după mai mulți ani în care entuziasmul pentru AI a alimentat creșterea burselor, piața începe să ceară rezultate concrete – venituri și profituri care să justifice sumele uriașe investite.
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.