Numărarea voturilor la alegerile parlamentare din Israel s-a încheiat, iar blocul premierului Benjamin Netanyahu a obținut 53 dintre cele 120 de mandate ale Knessetului (parlamentul israelian), față de 67 pentru partidele din opoziție, potrivit rezultatelor preliminare. Niciuna dintre tabere nu are majoritatea de 61 de locuri necesară pentru a forma singură guvernul. În acest context, Netanyahu a intensificat acuzațiile la adresa partidelor arabe, care au obținut un rezultat istoric, susținând că ar fi existat fraude electorale, fără să prezinte public dovezi. Partidele arabe resping acuzațiile și îl acuză pe premier că încearcă să le discrediteze participarea politică.
Nici principalul rival al lui Netanyahu, Gadi Eisenkot (partidul Yashar), nu a obținut suficiente mandate pentru a forma o majoritate parlamentară. Potrivit rezultatelor comunicate după numărarea a aproximativ 99% dintre voturi, partidele evreiești din tabăra opoziției conduse de Eisenkot ar obține 48. Alte 19 mandate ar reveni partidelor care reprezintă minoritatea arabă din Israel, estimată la aproximativ 21% din populație.
Rezultatul partidelor arabe este unul fără precedent și se explică, în parte, prin prezența ridicată la vot în comunitățile arabe. Participarea totală la alegeri a ajuns la 77,7%, cel mai ridicat nivel din ultimii peste 20 de ani, potrivit președintelui israelian Isaac Herzog.
Rezultatul lasă partidele arabe în poziția de a putea decide cine va conduce viitorul guvern. Eisenkot ar avea nevoie de sprijinul lor pentru a ajunge la majoritatea de 61 de mandate, însă o parte dintre partidele evreiești din opoziție resping o asemenea colaborare, iar liderul Yashar a exprimat anterior rezerve față de o alianță cu formațiunile arabe. O alternativă ar fi formarea unui guvern minoritar, susținut din exterior de partidele arabe, fără ca acestea să intre efectiv în coaliția de guvernare. Netanyahu a exclus, la rândul său, formarea unui guvern care să depindă de sprijinul unor partide arabe.
În acest context, premierul și partidul său, Likud, au lansat acuzații de fraudă la adresa formațiunilor arabe. Likud a susținut că acestea ar fi recurs la mită electorală, amenințări, violență, fraudă și folosirea unor programe informatice interzise pentru a mobiliza alegătorii. Partidul a cerut investigarea unor incidente suspecte din secțiile de votare, în special în localitățile arabe, dar nu a prezentat public dovezi care să susțină acuzațiile.
Poliția israeliană a anunțat că a arestat cel puțin șapte persoane în sudul țării, suspectate de fraudă electorală. Potrivit postului public Kan, acestea ar fi fost implicate în tentative de mituire a alegătorilor pentru a vota cu Ra’am, partidul arab condus de Mansour Abbas. Separat, președintele Comitetului Electoral Central a cerut serviciului de securitate internă Shin Bet să investigheze suspiciuni privind o posibilă influență străină asupra alegerilor.
Autoritățile electorale au precizat însă că nu există indicii privind o compromitere sistematică a integrității scrutinului. Într-o scrisoare adresată parlamentului, Comitetul Electoral Central a transmis că nu există o bază pentru afirmațiile potrivit cărora integritatea alegerilor ar fi fost afectată în mod sistematic. Shin Bet a precizat, la rândul său, că investigația se bazează pe informații obținute de serviciu despre o posibilă influență străină, nu pe sesizări venite de la un partid sau de la un actor politic. Instituția a subliniat că ancheta este limitată și nu vizează întreaga comunitate arabă, ai cărei membri au participat legal la vot.
Serviciul de securitate nu a prezentat încă rezultatele investigației și a avertizat că declarațiile publice despre presupusele suspiciuni nu reflectă neapărat propria sa poziție. Șeful Shin Bet, David Zini, i-a informat separat pe Netanyahu, Eisenkot și liderul opoziției, Yair Lapid, despre principalele suspiciuni investigate, la cererea și cu aprobarea președintelui Comitetului Electoral Central.
Netanyahu și Likud au indicat Qatarul drept posibilul actor străin implicat, susținând că acesta ar fi finanțat acțiuni menite să crească participarea alegătorilor arabi. Ministerul de Externe de la Doha a respins categoric acuzațiile, afirmând că Qatarul nu a intervenit în alegerile israeliene și nu a finanțat activități destinate influențării rezultatului. Purtătorul de cuvânt al ministerului, Majed al-Ansari, a calificat acuzațiile drept “ridicole și periculoase”.
De asemenea, publicația britanică The Telegraph a relatat că Iranul ar fi încercat să influențeze alegerile israeliene și ar urmări să perturbe și alegerile intermediare din Statele Unite, programate pentru săptămâna următoare. Potrivit relatării, oficiali iranieni ar fi vorbit despre recrutarea unor agenți și despre grupuri cibernetice pregătite să atace sisteme electorale. Totuși, aceste informații nu demonstrează că Iranul sau Qatarul ar fi influențat rezultatul scrutinului din Israel.
Liderii partidelor arabe au respins acuzațiile lui Netanyahu și au afirmat că acesta încearcă să le delegitimeze rezultatul electoral și să descurajeze opoziția să accepte sprijinul lor parlamentar. Ahmad Tibi, unul dintre liderii Listei Comune (‘Joint List’), a declarat pentru Reuters că acuzațiile fac parte dintr-o campanie menită să îl împiedice pe Eisenkot să formeze un guvern susținut din exterior de partidele arabe. Mansour Abbas a afirmat că partidul său nu a fost implicat în presupusele nereguli și a cerut o anchetă completă.
Și președintele Isaac Herzog a cerut investigarea acuzațiilor, dar a avertizat împotriva învinovățirii întregii comunități arabe. El a subliniat că aceasta și-a exercitat dreptul democratic de a participa la alegeri și că suspiciunile trebuie verificate fără a pune sub semnul întrebării legitimitatea tuturor alegătorilor arabi.
Astfel, analiștii evidențiază că miza politică este semnificativă – Netanyahu încearcă să rămână la putere, în timp ce Eisenkot caută o formulă prin care să formeze un guvern alternativ. În 2021, o coaliție care l-a înlăturat pe Netanyahu de la conducere a inclus partidul Ra’am, într-o premieră pentru un partid arab independent care a participat la o coaliție guvernamentală israeliană. De această dată, însă, o eventuală înțelegere ar fi mai dificilă, deoarece Eisenkot ar avea nevoie de sprijinul mai largii Liste Comune, care include și o formațiune explicit anti-sionistă.
După confirmarea oficială a rezultatelor, așteptată săptămâna viitoare, președintele Herzog va consulta reprezentanții partidelor și va desemna candidatul pe care îl consideră cel mai capabil să formeze un guvern. Negocierile ar putea dura mai multe săptămâni. Dacă niciun candidat nu reușește să obțină sprijinul parlamentar necesar, Israelul ar putea fi nevoit să organizeze noi alegeri.
Scrutinul a fost primul de la atacurile conduse de Hamas din 7 octombrie 2023 și de la războaiele care au urmat în Gaza, Liban și Iran. Printre principalele teme ale campaniei s-au numărat responsabilitatea pentru eșecurile de securitate din 2023, gestionarea conflictelor regionale, recrutarea evreilor ultraortodocși în armată, reformele judiciare și relațiile internaționale ale Israelului. Rezultatul arată că electoratul israelian rămâne profund divizat, iar formarea viitorului guvern va depinde nu doar de negocierile dintre partidele evreiești, ci și de disponibilitatea acestora de a accepta sau nu sprijinul parlamentar al formațiunilor arabe.
Surse: Reuters, The Guardian, Haaretz
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.