Studiu ASE: Tichetele de masă au generat 1,10% din PIB în 2025. Reducerea voucherelor de vacanță a costat turismul intern peste un milion de nopți de cazare. (P)

Tichetele de masă au generat în 2025 peste 21 de miliarde de lei în economia României, echivalentul a 1,10% din PIB, și au susținut 161.000 de locuri de muncă. În același timp, reducerea programelor de vouchere de vacanță și tichete sociale a diminuat contribuția acestora la economie și a afectat turismul intern și sprijinul acordat persoanelor vulnerabile. Sunt principalele concluzii ale noului studiu realizat de Academia de Studii Economice din București (ASE), prezentat în cadrul celei de-a doua ediții a Policy & Impact Forum, organizat de Asociația Profesională a Emitenților de Tichete (APET), în parteneriat cu ASE și alături de Ambasada Franței în România.

Studiul arată că tichetele de valoare au un impact care depășește beneficiul direct pentru angajați sau persoanele vulnerabile. Banii cheltuiți prin aceste programe ajung la comercianți, producători, restaurante și furnizori locali, susținând activitatea economică și locurile de muncă.

„Studiul prezentat anul trecut de ASE a relevat o contribuție echivalentă cu aproape 1,4% din PIB-ul României, precum și susținerea a peste 213.000 de locuri de muncă. Studiul din această seară completează cercetările realizate anul trecut și permite o evaluare mai detaliată a impactului tichetelor valorice asupra economiei României, fie că este vorba despre tichetele de masă, tichetele sociale pentru alimente destinate persoanelor vulnerabile sau voucherele de vacanță”, a declarat Excelența Sa Nicolas Warnery, ambasadorul Franței în România, în deschiderea evenimentului.

„În peste 28 de ani, tichetele de valoare și-au dovedit rolul în economia și societatea românească, iar pentru noi contează ca acest impact să fie susținut de date. Mulțumesc partenerilor de la ASE București, care ne prezintă concluziile cercetării lor”, a declarat Görkem Oran, președintele APET.

Un tichet de masă de 50 de lei  aduce până la 2,4 miliarde de lei în plus în economie

În 2025, angajații din România au primit tichete de masă în valoare de 18,38 miliarde de lei. Potrivit studiului ASE, acestea au generat un impact economic de peste 21 de miliarde de lei și au susținut aproximativ 161.000 de locuri de muncă.

Cercetătorii atrag însă atenția că valoarea tichetului de masă a rămas la 45 de lei în septembrie 2026, deși prețurile alimentelor crescuseră cu 7,75% într-un an. Formula actuală de indexare nu reflectă corect scumpirile, astfel că valoarea tichetelor nu a fost majorată.

ASE propune corectarea acestei formule. Potrivit scenariului recomandat, creșterea valorii tichetului la aproximativ 50 de lei ar aduce anual încă 2,4 miliarde de lei în economie și ar susține aproximativ 18.000 de locuri de muncă suplimentare. Pentru angajați, majorarea ar însemna un beneficiu brut suplimentar de 1.272 de lei pe an.

„Majorarea valorii tichetelor de masă ar crește contribuția acestora la economie de la 1,10% la 1,22% din PIB, ceea ce înseamnă aproximativ 2,4 miliarde de lei în plus anual. Dincolo de aceste cifre, tichetele susțin puterea de cumpărare a angajaților și consumul în comunitățile locale, într-o perioadă în care scumpirea alimentelor apasă tot mai mult asupra bugetelor familiilor”, a declarat prof. univ. dr. Tănase Stamule, decanul FABIZ, ASE.

Importanța corelării valorii tichetelor cu prețurile a fost subliniată și de Ciprian Văcaru, secretar de stat în Ministerul Muncii.

„Valoarea tichetului de masă se măsoară și în utilitatea sa. Cât de relevant rămâne pentru costul unui prânz? Dacă valoarea se îndepărtează de prețul mesei, eficiența socială scade. Actualizarea trebuie analizată atât prin efortul financiar, cât și prin sprijinul pentru alimente, puterea de cumpărare și starea de bine a salariatului”, a declarat Ciprian Văcaru.

La rândul său, Gabriela Horga, președinta Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital din Senatul României, a atras atenția asupra necesității modificării formulei de indexare.

„Studiul identifică și o importantă problemă de indexare, pentru că avem această formulă a indexării tichetelor de masă, creșterea plafonului nominal, care trebuie să țină cont de creșterea prețurilor. Și atunci formula trebuie corelată și să reflecte evoluția prețurilor”, a declarat Gabriela Horga.

Voucherele de vacanță: peste un milion de înnoptări sub nivelul estimat din cauza scăderii

Reducerea valorii voucherelor de vacanță de la 1.600 la 800 de lei a fost urmată de o scădere de aproape 60% a valorii totale emise, de la 1,93 miliarde de lei în 2024 la 783,7 milioane de lei în 2025.

În 2025, numărul turiștilor români cazați în țară a scăzut cu 4,6%, iar hotelurile și pensiunile au înregistrat cu aproximativ 900.000 de înnoptări mai puțin decât în anul precedent.

Potrivit estimărilor ASE, în perioada ianuarie 2025 – august 2026, turismul intern a înregistrat aproximativ 952.000 de sosiri și 1,04 milioane de înnoptări sub nivelul la care ar fi putut ajunge dacă programul ar fi continuat fără restricții. Aceste valori reprezintă diferențe față de un scenariu estimat, nu pierderi atribuite exclusiv reducerii voucherelor.

„Estimările noastre arată că, în perioada ianuarie 2025 – august 2026, România a înregistrat cu aproximativ 952.000 de sosiri turistice și 1,04 milioane de înnoptări mai puțin față de scenariul în care programul ar fi continuat fără restricții. Analiza indică și o posibilă orientare relativă către vacanțele în străinătate, însă aceasta nu poate fi atribuită exclusiv reducerii voucherelor”, a declarat prof. univ. dr. Cristian Păun, ASE.

Accesul la vacanțe rămâne o problemă pentru o mare parte a populației. Potrivit Eurostat, 61,4% dintre români nu își permiteau o săptămână de vacanță în 2025, comparativ cu media europeană de 27,5%.

„Voucherele de vacanță leagă accesul angajaților la odihnă de susținerea turismului intern. Resursele utilizate pentru cazare, restaurante și servicii conexe pot contribui la veniturile furnizorilor locali și la locurile de muncă din comunitățile turistice”, a subliniat Ciprian Văcaru, secretar de stat în Ministerul Muncii.

Tichetele sociale: reducerea cu 85% a programului a afectat peste 37.500 de locuri de muncă

În 2025, valoarea tichetelor sociale pentru alimente a scăzut cu 85%, de la 3,75 miliarde de lei la aproximativ 558 de milioane de lei. Numărul beneficiarilor s-a redus de la 2,5 milioane la 1,12 milioane de persoane, iar sprijinul anual acordat fiecărui beneficiar a scăzut de la 1.500 la 500 de lei.

Reducerea programului s-a reflectat și în economie. Potrivit estimărilor ASE, impactul asupra ocupării a scăzut de la 44.120 de locuri de muncă susținute în 2024 la 6.560 în 2025, o diferență de peste 37.500 de locuri de muncă. Contribuția programului la PIB s-a redus de la 0,24% la 0,033%.

„În 2025, programul tichetelor sociale s-a redus cu 85%, iar numărul tranșelor acordate anual a scăzut de la șase la două. Impactul economic s-a diminuat puternic, de la 0,24% la doar 0,033% din PIB. Dar rolul principal al acestor tichete nu este să genereze creștere economică, ci să ofere protecție persoanelor vulnerabile. Tocmai de aceea, reducerea programului trebuie privită în primul rând prin prisma consecințelor sociale”, a declarat prof. univ. dr. Adriana Davidescu, ASE.

Efectele sunt importante inclusiv pentru comunitățile rurale. Deși agricultura și pescuitul primesc 20% din cheltuielile realizate prin tichetele sociale, aceste sectoare concentrează 37% din locurile de muncă susținute de program.

De la cifre la decizii: Politici publice construite pe date, nu păreri

Rezultatele studiului au fost discutate de reprezentanți ai autorităților, mediului academic și mediului de afaceri, care au subliniat importanța evaluării periodice a impactului real al politicilor publice.

Într-un mesaj video transmis participanților, Mihai Ghigiu, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a subliniat că studiile de impact oferă decidenților ceea ce au nevoie pentru politici publice eficiente: „Date, nu păreri”.

„Un tichet de masă sau un voucher de vacanță poate părea un lucru mic. Însă nu este. Pentru un angajat înseamnă putere de cumpărare, un sprijin concret în viața de zi cu zi. Și lucrurile nu se opresc aici. Banii rămân în România. Ajung la comercianții din cartier, în turism, în firmele care dau de lucru românilor. Adică un sprijin bine gândit, care în același timp pune și economia în mișcare”, a declarat ministrul.

Reprezentanții Academiei de Studii Economice din București au evidențiat rolul universității în realizarea de cercetări care să sprijine deciziile economice și politicile publice.

„Academia de Studii Economice din București realizează anual peste 20 de studii și cercetări dedicate mediului de afaceri, asumându-și responsabilitatea de a furniza analize riguroase, obiective și imparțiale. Rolul nostru, ca universitate, este să contribuim la fundamentarea deciziilor economice și a politicilor publice prin analize bazate pe date și argumente științifice solide, care să constituie un punct de plecare pentru dezbaterea dintre toți actorii implicați în acest proces”, a declarat prof. univ. dr. Alina Mihaela Dima, prorector ASE.

„Studiul prezentat astăzi a fost realizat de echipa de cercetători a Academiei de Studii Economice din București. Universitatea noastră este o platformă de dialog și cooperare pentru cercetări economice, sociale și de politici publice cu impact asupra societății. Mulțumim Ambasadei Franței pentru susținere și personal domnului Ambasador Nicolas Warnery și suntem aici pentru a consolida parteneriatul nostru cu mediul de afaceri”, a declarat prof. univ. dr. Dorel Mihai Paraschiv, prorector ASE.

Oana Cambera, fost consilier de stat în Cancelaria Prim-Ministrului, a subliniat că evaluarea impactului trebuie să devină o practică obișnuită în formularea politicilor publice.

„Evaluarea nu este doar o formalitate, nu este un lux sau doar un lucru pe care să-l bifăm, ci este o condiție esențială pentru legitimitatea unei politici publice”, a declarat Oana Cambera.

Din perspectiva mediului de afaceri, Paul Aparaschivei, director executiv al Confederației Patronale Concordia, a evidențiat importanța măsurării constante a impactului economic.

„Vreau să salut studiul realizat de Academia de Studii Economice și consecvența cu care acest domeniu își măsoară impactul de peste 20 de ani, o practică pe care ne-am dori să o vedem extinsă la nivelul întregii economii. Tichetele de valoare susțin politici sociale cu efecte asupra companiilor, angajaților și finanțelor publice și tocmai de aceea evaluarea lor trebuie să fie cât mai riguroasă”, a declarat Paul Aparaschivei.

Sterică Fudulea, președintele Consiliului Economic și Social, a atras atenția asupra rolului tichetelor în susținerea consumului și a economiei formale.

„Această măsurare constantă confirmă impactul pozitiv al tichetelor de valoare asupra economiei, al fiscalizării plăților și al reducerii tranzacțiilor informale. Avem nevoie de tichete de masă a căror valoare să corespundă realității unui prânz. Avem nevoie de vouchere de vacanță care să sprijine odihna angajatului, turismul românesc, locurile de muncă și economia formală”, a declarat Sterică Fudulea.

La rândul său, Ruxandra Băndilă, director executiv al Consiliului Investitorilor Străini (FIC), a propus ca viitoarele ediții ale studiului să analizeze și efectele tichetelor de valoare asupra productivității angajaților.

„Mai este un impact pe care îl puteți cuantifica, deși studiul dumneavoastră a fost extraordinar de complex: impactul asupra productivității muncii. Și aici aș cita un studiu din Marea Britanie, în care se arată că o liră investită în starea de bine a angajaților crește productivitatea cu 4,7 lire. Un volum deloc de neglijat. Creșterea productivității, când vorbim de competitivitatea României, este un factor pe care nu-l putem neglija”, a declarat Ruxandra Băndilă.

Studiul ASE recomandă corectarea formulei de indexare a tichetelor de masă și stabilirea unor reguli clare și predictibile pentru acordarea tichetelor sociale și a voucherelor de vacanță. Cercetătorii subliniază că stabilitatea acestor programe este esențială atât pentru beneficiari, cât și pentru afacerile care depind de consumul generat de ele.