Revoltele care au cuprins Franța în weekend, lăsând în urmă magazine jefuite, clădiri incendiate și instituții publice vandalizate, reprezintă pentru Emmanuel Macron probabil cea mai dificilă provocare din ultima parte a mandatului: o țară care cere mai mult de la un stat care nu-și mai permite să ofere prea mult, arată Reuters la începutul analizei.
“Macron a ajuns la putere în urmă cu aproape un deceniu, cu promisiunea de a răsturna clasa politică paralizată a Franței, de a accelera reformele economice și de a restabili autoritatea printr-o președinție mai fermă. În schimb, cu doar șase luni rămase, se regăsește, practic, într-o poziție de șef de stat fără putere reală, la cârma unei țări afundate în paralizie politică, care se confruntă cu presiuni financiare acute și se luptă cu tulburări care au scos la iveală limitele autorității statului”, remarcă Reuters.
Spre deosebire de mișcarea “Vestelor Galbene” din perioada 2018-2019, când Macron a încercat să calmeze furia publicului cu concesii în valoare de miliarde de euro, finanțele publice ale Franței de astăzi și parlamentul divizat îi lasă foarte puține pârghii la dispoziție. În plus, până și foștii aliați îl critică deschis și atribuie impasul actual deciziei președintelui de a convoca alegeri parlamentare anticipate în 2024.
Tot acest haos ar putea să o avantajeze pe Marine Le Pen, lidera partidului de extremă dreapta “Adunarea Națională” (RN), care este deja favorită în sondajele pentru alegerile prezidențiale din 2027 și are de câștigat atât din nemulțumirea față de scăderea nivelului de trai, cât și din temerile legate de ordinea publică, alimentate de violențele din weekend. “Le Pen nu mai are nevoie să cheltuiască niciun ban pentru campanie. Nu este doar o cale liberă în fața ei — este o autostradă cu șase benzi”, a declarat pentru Reuters Jean-Baptiste Moreau, un fost parlamentar din tabăra lui Macron.
Duminică, Le Pen a descris administrația lui Macron ca pe o putere în declin și s-a prezentat pe sine ca fiind figura capabilă să restabilească ordinea. Ulterior, și Macron s-a adresat națiunii, dar a oferit puține măsuri concrete și nu a declarat stare de urgență, în pofida evoluției protestelor. Președintele a respins, luni, demisia ministrului de Interne și a dispus o anchetă privind aparentele eșecuri în colectarea informațiilor și pregătirea poliției — ceea ce a accentuat impresia că guvernul se luptă să recâștige controlul.
În cele din urmă, autoritățile din mai multe orașe au introdus restricții de circulație pe timpul nopții. După instituirea acestor măsuri, Franța a avut o noapte liniștită, a scris prim-ministrul Sebastien Lecornu pe rețeaua X.
Analiștii de piață spun că violențele adaugă un alt strat de risc politic într-un moment în care Franța este monitorizată din cauza datoriei sale tot mai mari și a eforturilor de a reduce unul dintre cele mai mari deficite bugetare din Zona Euro.
În ciuda apelurilor oponenților săi de a rămâne în Franța, Macron a ajuns, luni, în Kuweit, în cadrul unui turneu în țările din zona Golfului care, potrivit acestuia, va contribui la asigurarea aprovizionării cu combustibil și la atenuarea unor presiuni economice. Această călătorie prezintă un risc, deoarece poate întări percepția oamenilor că președintele este deconectat de starea de spirit a populației.
Ca semn al profunzimii dezamăgirii din anumite părți ale taberei sale politice, unii foști aliați au început să discute deschis dacă acesta ar trebui să părăsească funcția înainte de sfârșitul mandatului. Moreau, care a vorbit cu Macron duminică, a declarat că l-a sfătuit să pregătească o plecare anticipată în condiții ordonate pentru a ieși din actualul impas politic și a evita încă șase luni de derivă.
Analiza integrală, în limba engleză, pe Reuters
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.