Ce se întâmplă, de fapt, în creierul unei femei la menopauză? Lisa Mosconi, neurocercetător și autor internațional: ”Menopauza este un proiect de renovare a creierului”. (P)

Când spunem menopauză, ne gândim aproape automat la bufeuri, cicluri neregulate și schimbări hormonale. Mai rar vorbim despre momentele de brain fog, nopțile cu somn fragmentat sau zilele în care concentrarea pare să ceară mai mult efort.

Multe femei pun aceste experiențe pe seama stresului, oboselii sau a vârstei. Cercetările din ultimii ani arată însă că menopauza nu este doar o tranziție reproductivă, ci și una neurologică: odată cu modificările hormonale, se schimbă și felul în care funcționează și se adaptează creierul.

Aceasta este una dintre ideile centrale ale cercetărilor Lisei Mosconi, neurocercetătoar, profesor și coordonatoare a Alzheimer’s Prevention Program, cunoscută pentru studiile sale despre influența hormonilor asupra creierului femeilor.

Autoare a bestsellerului internațional The Menopause Brain, Lisa Mosconi va fi invitata internațională a evenimentului „Let’s Talk About Menopause” – organizat de Regina Maria, Superage şi Asociația Sunt la Menopauză- pe 21 octombrie, la Palatul Parlamentului, alături de medici din Centrul de Menopauză Bucureşti. Evenimentul moderat de Ileana Badiu şi Ana Bîtu va aduce  aduce în prim-plan dialogul deschis despre schimbările hormonale, impactul lor asupra sănătății și soluțiile medicale disponibile femeilor.

Perspectiva Lisei Mosconi propune, astfel, un alt mod de a privi menopauza: ca pe o tranziție neuroendocrină, în care creierul și hormonii se adaptează împreună la o nouă etapă.

„Menopauza este adesea asociată în primul rând cu schimbările de la nivelul ovarelor. Însă multe dintre simptomele acestei perioade, de la bufeuri și tulburări de somn până la brain fog sau schimbări de dispoziție, arată că și creierul este un organ central al acestei tranziții”, explică Lisa Mosconi.

Estrogenul nu este doar un hormon reproductiv

Estrogenul este asociat cel mai des cu fertilitatea și ciclul menstrual, însă rolul său merge mult mai departe. La nivelul creierului, influențează memoria și concentrarea, dispoziția, somnul și reglarea temperaturii și contribuie la fluxul sanguin cerebral, utilizarea energiei și comunicarea dintre neuroni.

„Estrogenul este mult mai mult decât un hormon reproductiv. Pentru creier, este implicat în energie, circulație, comunicarea dintre neuroni și în mecanismele care îi susțin funcționarea de zi cu zi. Atunci când nivelurile de estrogen se schimbă, creierul resimte această schimbare și începe să se adapteze”, spune Lisa Mosconi.

În perimenopauză, nivelurile de estrogen pot fluctua considerabil înainte de a scădea, iar efectele pot fi foarte concrete: somn fragmentat, bufeuri și transpirații nocturne, dificultăți de concentrare, iritabilitate sau anxietate. Unele simptome se pot amplifica reciproc – de exemplu, lipsa somnului poate accentua oboseala și brain fog-ul.

Și, deși estrogenul ocupă un loc central în această tranziție, nu este singurul hormon care contează. Modificările progesteronului și testosteronului pot influența, la rândul lor, somnul, dispoziția și funcțiile cognitive. Menopauza este, așadar, rezultatul adaptării unui întreg sistem hormonal, nu povestea unui singur hormon.

Brain fog-ul este real

Una dintre cele mai recognoscibile manifestări cognitive ale perimenopauzei este ceea ce numim brain fog sau „ceață mentală”. Poate însemna că un cuvânt vine mai greu în minte, că atenția se pierde mai ușor, că uităm de ce am intrat într-o cameră sau că anumite lucruri care înainte veneau automat cer acum mai multă concentrare.

Unul dintre mesajele importante ale Lisei Mosconi este tocmai validarea acestei experiențe: brain fog-ul nu este imaginar și nu poate fi redus pur și simplu la „ești stresată” sau „ai prea multe pe cap”. Poate apărea pe fondul fluctuațiilor hormonale, iar somnul perturbat și stresul pot contribui suplimentar la intensitatea lui.

„Când o femeie spune că nu se mai poate concentra la fel, că uită cuvinte sau că simte că mintea ei nu mai este la fel de clară, trebuie să o ascultăm. Brain fog-ul este o experiență reală a tranziției către menopauză, nu o lipsă de voință și nici ceva ce ar trebui pur și simplu ignorat”, explică Lisa Mosconi.

Asta nu înseamnă că fiecare moment de uitare este provocat de menopauză și nici că astfel de episoade indică automat o deteriorare a memoriei. De multe ori, schimbările sunt subtile și apar într-o perioadă în care organismul trece prin modificări hormonale importante.

Faptul că le putem recunoaște și pune în context ajută. În loc de „nu mai fac față” sau „ce se întâmplă cu mine?”, întrebarea poate deveni: „ce îmi accentuează aceste momente și cât de mult îmi afectează viața de zi cu zi?”. Dacă dificultățile de concentrare sau de memorie devin persistente ori evidente, merită discutate cu un medic.

Pubertate, sarcină, perimenopauză: cele trei mari tranziții

În The Menopause Brain, Lisa Mosconi vorbește despre trei perioade majore în care schimbările hormonale sunt însoțite și de adaptări ale creierului: pubertatea, sarcina și perimenopauza. Ea le numește „cele trei P”, după denumirile lor în engleză – puberty, pregnancy, perimenopause.

Pubertatea și sarcina sunt etape pentru care schimbările organismului sunt anticipate și discutate constant. Perimenopauza poate începe însă mult mai discret, uneori înainte ca o femeie să își dea seama că a intrat într-o nouă etapă.

Din această perspectivă, perimenopauza este o altă mare perioadă de remodelare hormonală și adaptare a creierului, doar că una despre care încă se vorbește mai puțin. Tocmai de aceea, schimbările de somn, dispoziție sau concentrare care încep să afecteze viața de zi cu zi merită recunoscute, puse în context și discutate cu un medic.

Tocmai de aceea, simptomele care afectează somnul, dispoziția, concentrarea sau viața de zi cu zi merită discutate cu un medic. Perimenopauza nu arată la fel pentru toate femeile, iar abordarea trebuie adaptată simptomelor, istoricului medical și nevoilor fiecărei persoane, de la schimbări de stil de viață până la tratamente țintite sau terapie hormonală, atunci când este indicată.

Menopauza nu înseamnă automat declin

Dificultățile de concentrare, episoadele de brain fog sau schimbările de dispoziție pot crea teama că lucrurile vor continua să se înrăutățească. Cercetările Lisei Mosconi arată însă o imagine mai nuanțată.

Studiile de neuroimagistică realizate înainte, în timpul și după menopauză arată că unele schimbări observate în timpul tranziției se pot stabiliza ulterior, iar în anumite regiuni ale creierului, inclusiv în zone implicate în memorie, au fost observate chiar semne de recuperare. În același timp, creierul pare să dezvolte mecanisme de compensare, adaptându-se la niveluri mai scăzute de estrogen și menținându-și funcțiile.

Din această perspectivă, menopauza nu înseamnă automat declin, ci și adaptare și remodelare.

„Menopauza nu este o poveste despre un creier care încetează să funcționeze, ci despre unul care trece printr-o schimbare majoră și are o capacitate importantă de adaptare. Simptomele sunt reale, dar nu trebuie confundate cu ideea unui declin inevitabil”, spune Lisa Mosconi.

Mesajul important este că simptomele din perimenopauză nu spun neapărat cum va arăta perioada de după menopauză: creierul continuă să se adapteze, iar schimbările din această etapă nu trebuie privite automat ca semne ale unui declin permanent.

Dar terapia hormonală?

Noile date despre rolul estrogenului în creier au readus în discuție și terapia hormonală pentru menopauză. Pe scurt, aceasta presupune administrarea de hormoni, în principal estrogen, iar în anumite situații și progesteron, pentru a compensa scăderea lor din această etapă și pentru a ameliora simptome precum bufeurile, transpirațiile nocturne sau tulburările de somn.

Lisa Mosconi se numără printre vocile care susțin utilizarea terapiei hormonale atunci când aceasta este indicată, subliniind că beneficiile și riscurile trebuie evaluate în funcție de profilul fiecărei femei și de momentul în care tratamentul este inițiat.

Nu este însă o recomandare universală și nici o metodă automată de „protecție a creierului”. Indicația depinde de simptome, vârstă, istoricul medical și profilul individual de risc, iar decizia trebuie luată împreună cu medicul.

Dincolo de tratament, această perspectivă schimbă felul în care înțelegem menopauza: nu doar ca pe finalul unei etape reproductive, ci ca pe o tranziție care implică întregul organism și creierul.

Pe 21 octombrie, conversația despre menopauză continuă la București

Pe 21 octombrie, la Palatul Parlamentului, evenimentul „Let’s Talk About Menopause” aduce din nou în prim-plan o conversație deschisă despre schimbările prin care trec femeile în această etapă a vieții, impactul lor asupra sănătății și soluțiile medicale disponibile.

Alături de Rețeaua de Sănătate Regina Maria și Superage, împreună cu Asociația Sunt la Menopauză, dialogul va reuni specialiști din mai multe arii medicale și o va avea ca invitată internațională pe Dr. Lisa Mosconi, care se va alătura live, printr-o intervenție online. Neurocercetătoarea va vorbi despre relația dintre hormoni și creier, schimbările cognitive care pot apărea în perimenopauză și despre felul în care menopauza poate fi înțeleasă și ca o importantă tranziție neurologică.

Conversația va continua și după eveniment: participantele vor primi cartea The Menopause Brain, a Lisei Mosconi, pentru a putea aprofunda modul în care menopauza influențează creierul și sănătatea femeilor.

Pentru că, înainte de orice soluție, este important să înțelegem ce se întâmplă în corp și în creier și să vorbim deschis despre o etapă care, prea mult timp, a rămas insuficient explicată.