The Guardian a realizat o anchetă pe parcursul a patru luni, pe baza de informații obținute de la poliție și agenții de informații, precum și interviuri cu judecători, procurori și experți din opt țări. Concluzia a fost că rețele de traficanți din Columbia, Brazilia, Ecuador, Venezuela, Mexic și chiar SUA sunt active în cel puțin 12 țări europene.
Un raport Europol apărut în cursul acestui an arată că “rețelele criminale latino-americane considerate cele mai periculoase (MTCN) s-au stabilit și în UE, de unde coordonează operațiuni care afectează Uniunea Europeană. Acest lucru este valabil în special în cazul rețelelor criminale mobile implicate în infracțiuni organizate împotriva proprietății”.
Printre cartelurile identificate se numără cartelul Sinaloa și Jalisco New Generation (Mexic), Barrio 18 și MS-13, originare din SUA, precum alte patru cu origine în Columbia și în Brazilia. Între 2014 și 2024, confiscările de cocaină au crescut cu 471% și mai multe centre de procesare a drogurilor au fost destructurate. Numerele ar putea fi mai mari, având în vedere că acestea nu vizează grupări care nu au o prezență fizică în Europa, dar care operează prin colaborarea cu mafiile locale.
Cartelurile și-au extins sfera de influență în special în vestul Europei, în țări ca Spania, Portugalia, Franța, Belgia și Olanda, dar cazuri legate de acestea au fost observate și în România, Germania, Croația, Slovacia sau Bulgaria.
“Se întâmplă ceva nou, și anume prezența grupurilor latino-americane în zone în care nu există o infrastructură preexistentă. Acest fenomen nu se mai limitează la țările de intrare tradiționale. Anchetele instituțiilor de poliție recente au descoperit laboratoare de metamfetamină conduse de mexicani în sudul Franței, în nord-estul Poloniei și în Brandenburg, la sud de Berlin. Grupurile latino-americane își fac apariția și în România și Bulgaria, de-a lungul rutei balcanice”, susține Daniel Brombacher, politolog și director al Observatorului European din cadrul Gi-Toc.
Raportul ONU din acest an privind drogurile detaliază că producția globală de cocaină, în 2024, se situa între 3.800 și 4.700 de tone, de peste patru ori mai mult decât în 2014. America Latină rămâne principalul centru de producție, suprafața de cultivare a plantei de coca acoperind 385 de mii de hectare — o creștere de trei ori mai mare față de 2014.
Europa a devenit o piață mai avantajoasă, comparativ cu SUA, pentru aceste rețele criminale datorită marjelor de profit mai ridicate. În România, senatoarea neafiliată Victoria Stoiciu a propus un proiect de lege privind dezincriminarea posesiei de droguri pentru consum propriu. Claudiu Sandu, procuror CSM, susține că această inițiativă nu va ajuta combaterea drogurilor: “Orice consumator poate deveni peste noapte distribuitor, deci traficant. România nu are capacitatea instituțională de a lupta cu fenomenul drogurilor”.
Autoritățile române au capturat numai 20 de tone de droguri în Portul Constanța în ultimii 25 de ani, conform unei anchete a G4Media și Info Sud-Est.
Investigația, în limba engleză, pe The Guardian
Foto: Dm Stock Production | Dreamstime.com
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.