Potrivit datelor publicate de Serviciul european Copernicus pentru Schimbări Climatice, 52% din continent s-a confruntat cu un nivel foarte ridicat de stres termic până la finalul verii, cea mai mare proporție înregistrată vreodată. Europa de Vest a avut cea mai fierbinte vară din istoria măsurătorilor, cu temperaturi medii cu 2,5°C peste media ultimului deceniu.
“Consecințele au depășit cu mult simpla înregistrare a unor temperaturi record, afectând disponibilitatea apei, sistemele energetice, transporturile, ecosistemele și sănătatea umană. Pe măsură ce clima continuă să se încălzească, astfel de evenimente subliniază importanța consolidării rezilienței în fața unor riscuri climatice”, a declarat Samantha Burgess, climatolog în cadrul Centrului European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu.
În Europa de Vest au fost înregistrate 13 zile cu stres termic foarte ridicat. Serviciul Copernicus definește ca fiind “stres termic foarte ridicat” perioadele în care sunt înregistrate cel puțin 38°C. În același timp, în raport se arată că în cel puțin 60% din regiune s-au înregistrat temperaturi de peste 30°C timp de 17 zile. Spre comparație, în 2003, un an marcat, de asemenea, de căldură puternică, temperaturi de peste 30°C au fost observate timp de 11 zile, iar în 2025 în doar șapte zile. Datele raportului apar, totodată, pe fondul fenomenului El Niño, care se îndreaptă spre o intensitate record.
Stresul termic apare atunci când temperaturile ridicate și umiditatea împiedică organismul să se răcească prin transpirație. De asemenea, poate provoca amețeli, greață, creșterea ritmului cardiac și insolație. Temperaturile extreme au afectat în special persoanele vârstnice, lucrătorii care își desfășoară activitatea în aer liber și persoanele cu boli cardiovasculare sau diabet. În același timp, seceta și căldura intensă au agravat problemele legate de resursele de apă și au afectat agricultura, sistemele energetice și ecosistemele. Valurile de caniculă tot mai dese au condus spre a zeci de mii de decese.
Râurile europene au înregistrat cele mai scăzute debite din ultimii peste 30 de ani. Totodată, incendiile de vegetație au distrus aproximativ 680 de mii de hectare până la sfârșitul lunii septembrie. Fumul din urma incendiilor a eliberat în aer 30% mai multe particule fine, ceea ce contribuie și mai mult la încălzirea atmosferei. Potrivit specialiștilor din cadrul Organizației Meteorologice Mondiale, schimbările climatice provocate de activitățile umane au contribuit la intensificarea valurilor de căldură și la creșterea riscurilor climatice la nivelul continentului.
Pentru a reduce efectele căldurii extreme, medicii și cercetătorii în domeniul climei au solicitat guvernelor să renunțe la utilizarea combustibililor fosili, să amenajeze spații umbrite și zone verzi în orașe și să instaleze sisteme de aer condiționat în spitale, școli și centre de îngrijire.
Surse: The Guardian, Reuters
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.