Marile institute economice germane atrag atenția că, deși economia Germaniei își revine mai repede decât estimau în primăvară, redresarea rămâne modestă și vulnerabilă. Acest lucru este cauzat de prețurile ridicate la energie, de întârzierile comerciale provocate de nivelul scăzut al apelor, dar și de faptul că investițiile și consumul rămân sub așteptări.

Cele cinci mari institute economice germane estimează o creștere a PIB de 1,3% în 2026, față de prognoza de 0,6% din primăvară. Pentru 2027, acestea anticipează o creștere de 1,1%, însă în 2028 economia ar urma să avanseze cu doar 0,4%. “Economia s-a dezvoltat mai robust decât ne așteptam. Cu toate acestea, redresarea se bazează pe o fundație îngustă, deoarece prețurile ridicate la energie și problemele structurale continuă să afecteze activitatea economică”, a declarat Oliver Holtemöller, șeful departamentului de prognoze macroeconomice al Institutului pentru Cercetări Economice din Halle (IWH).

Economia germană a avut o evoluție mai bună în prima jumătate a anului, în special datorită creșterii exporturilor și producției industriale. Activitatea a fost susținută de economia mondială și de boomul investițiilor în inteligență artificială. În același timp, investițiile companiilor și consumul populației au rămas slabe. Redresarea a încetinit însă în trimestrul al treilea. Nivelul scăzut al apelor, care persistă din luna iulie, a afectat transportul și producția, în special în industria chimică. În plus, prețurile mai mari la energie au redus puterea de cumpărare a populației. Institutele estimează că PIB-ul Germaniei a crescut cu numai 0,1% în trimestrul al treilea.

Economiștii se așteaptă ca situația să se îmbunătățească din ultimul trimestru al anului, odată cu revenirea nivelului apelor. Redresarea ar urma să fie susținută de cererea externă și de creșterea cheltuielilor publice pentru apărare și infrastructură. În 2027, principalul motor al economiei ar urma să fie cererea internă. Consumul populației este estimat să crească moderat, pe măsură ce veniturile reale disponibile se îmbunătățesc, iar investițiile în construcția de locuințe ar urma să își revină treptat. Investițiile private vor rămâne însă probabil reduse.

Pe termen mai lung, problemele structurale ale economiei germane devin mai importante. Populația aptă de muncă este în scădere din cauza schimbărilor demografice, iar potențialul de creștere al economiei continuă să se reducă. Astfel, după revenirea din 2026 și 2027, ritmul de creștere ar urma să încetinească puternic, până la doar 0,4% în 2028.

Inflația este așteptată să încheie anul la 2,8% și ar urma să urce la 3,2% în 2027, înainte să revină la 2% în 2028. Piața muncii va reacționa cu întârziere la redresare: numărul angajaților este așteptat să mai scadă în perioada următoare, în timp ce rata șomajului ar urma să coboare de la 6,4% în 2026 la 6,2% în 2027 și 5,8% în 2028.

O altă problemă este situația finanțelor publice. Deficitul bugetului general al guvernului este estimat să crească de la 4,1% din PIB în 2026 la 4,7% în 2028. Cheltuielile publice cresc mai repede decât ar permite regulile fiscale europene, iar chiar și cu respectarea noii reguli germane privind limitarea datoriei, raportul dintre datoria publică și PIB este estimat să continue să crească. În plus, costurile cu dobânzile vor crește semnificativ, avertizează economiștii.

Prin urmare, institutele economice atrag atenția că Germania va avea nevoie de măsuri de consolidare fiscală, adică de reducere a deficitului și de control al creșterii cheltuielilor publice. Creșterea cheltuielilor pentru apărare și infrastructură poate susține economia pe termen scurt, dar economiștii subliniază că aceasta nu rezolvă problemele structurale care limitează creșterea pe termen lung.

În ansamblu, prognoza arată o revenire a economiei germane după ani de stagnare, dar una modestă și vulnerabilă. Pentru moment, exporturile, economia mondială și investițiile publice contribuie la redresare, în timp ce investițiile private, consumul și productivitatea rămân probleme importante. Prognoza a fost elaborată de cinci dintre principalele institute economice din Germania: Institutul German pentru Cercetări Economice (DIW), Institutul ifo, Institutul Kiel pentru Economia Mondială (IfW), Institutul Leibniz pentru Cercetări Economice din Halle (IWH) și Institutul RWI – Leibniz pentru Cercetări Economice din Essen.