Sub titlul “Cum secătuiesc rețelele criminale românești conturile de asistență socială din SUA”, The Wall Street Journal publică documente și probe trimise deja în instanțele americane, prin care bande de cetățeni români, cei mai mulți intrați ilegal în SUA, clonează cardurile de asistență socială, instalând așa numite “skimmere” pe bancomate. Este vorba de o metodă binecunoscută, care mai funcționează doar în cazul cardurilor cu bandă magnetică, dar așa sunt majoritatea cardurilor de ajutoare sociale din SUA.
Skimmerele, care se potrivesc perfect peste terminalele de plată și arată aproape identic, memorează numărul contului și codul PIN al utilizatorului în timpul unei achiziții. Adesea, infractorii codifică datele pe carduri goale, apoi retrag numerar de la bancomate sau cumpără articole de uz larg (de exemplu băuturi energizante) pentru a le revinde la negru.
“Autoritățile spun că operațiunea reflectă un model pe care grupurile criminale organizate românești îl folosesc în SUA pentru a escroca sute de milioane de dolari din ajutoarele publice. (…) Veniturile ilicite sunt folosite pentru a plăti mașini de lux închiriate și case cu piscine uriașe, potrivit autorităților. Numerarul sub formă de criptomonede este transportat înapoi în România și este transferat către șefii din domeniul imobiliar, al jocurilor de noroc și al crimei organizate”.
Dosarul documentează zeci de cetățeni români, cu nume și prenume, care acționează în California, Mississippi, Maryland și Oregon. După ce autoritățile au destructurat scheme similare ale unor somalezi din Minnesota, “în ultimii ani, bandele românești sunt în fruntea fraudelor pe scară largă de ajutoare sociale”, mai arată WSJ.
“Nu există estimări oficiale recente despre câți bani au fost furați astfel, însă Departamentul Agriculturii a declarat că guvernul federal a compensat circa 360 de milioane de dolari, bani furați din ajutoarele sociale de la 754.000 de familii americane, între octombrie 2022 și decembrie 2024”.
“Deși nu reprezintă un monopol, grupurile de crimă organizată din România domină frauda cu skimmere, spun oficialii din domeniul aplicării legii. Liderii bandelor, de obicei cu sediul în străinătate, conduc o ierarhie care se bazează pe membri de nivel inferior pentru sarcini mai riscante, cum ar fi instalarea skimmerelor. Aceștia se mută frecvent dintr-un oraș în altul, folosind nume false. Mulți români implicați în aceste infracțiuni se află ilegal în SUA, spun autoritățile, având vize expirate, sau chiar după ce au intrat ilegal peste graniță. De exemplu, anul trecut, un cetățean român a fost arestat când încerca să reintre în SUA într-o ambulanță mexicană, pretinzând că este un american rănit, arată documentele instanței. Agenții au suspectat că avea sânge fals pe față. El a fost pus sub acuzare după ce agenții federali au stabilit că bărbatul, care avea o diplomă în economie, făcea parte dintr-un grup de hoți care au folosit carduri false pentru a retrage 105.000 de dolari în Los Angeles din conturile deținătorilor de carduri EBT din New York”.
WSJ mai scrie că infractorii românii ar avea abilități tehnologice din timpul regimului comunist din România care “antrena legiuni de ingineri. (…) Până în 2015, spun autoritățile, infractorii români efectuau activități de skimming omniprezent de la bancomate în centrele turistice mexicane Cancún și Cozumel. Escrocii și-au intensificat atenția asupra SUA în timpul pandemiei”.
Deși ancheta citează un procuror DIICOT care cooperează cu agențiile americane pentru destructurarea rețelelor românești din SUA, dezvăluirile din Wall Street Journal, care are 4,5 milioane de abonați și este cea mai titrată publicație financiară americană, vine într-un moment extrem de prost pentru președintele Nicușor Dan, care se află în SUA la reuniunea parlamentară ONU și speră să se întâlnească cu Donald Trump.
Anterior, Dan a publicat mai multe editoriale laudative la adresa Administrației Trump, în publicații MAGA, unele mai obscure, altele mai vizibile, posibil ca urmare a aranjamentelor făcute de o firmă de lobby angajată de Administrația Prezidențială a României, și care primește pentru aceste servicii 560 de mii de dolari pe lună.
Sursa: WSJ
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.