Premierul canadian Mark Carney a apărat joi, în Parlamentul European, apropierea dintre Canada și Uniunea Europeană, la o zi după ce Ursula von der Leyen a propus ca țara să devină primul “membru asociat” al UE. Carney a evitat însă să preia această formulare și a sugerat că apropierea dintre Canada și Europa nu are ca scop crearea unui nou bloc de putere care să rivalizeze cu Statele Unite sau cu China, fără a le numi.
“Nu propun formarea unui al treilea bloc pentru a deveni un rival al marilor puteri, doar cu maniere mai bune. Nu căutăm puterea pentru a-i domina pe alții. Dimpotrivă, urmărim să devenim mai rezilienți, astfel încât nimeni să nu ne poată controla piețele deschise, să ne afecteze suveranitatea, să ne amenințe integritatea teritorială sau să ne submineze libertățile, democrațiile și statul de drept”, a declarat Carney în fața eurodeputaților, făcând o trimitere la reacția președintelui american privind inițiativa.
În urma intenției UE de a crea titlul de “membru asociat” pentru Canada, Donald Trump a amenințat că va întrerupe schimburile comerciale cu europenii, la fel cum a făcut cu canadienii, și a spus că va impune tarife și mai mari. De asemenea, a catalogat inițiativa ca fiind “un act de ostilitate” la adresa SUA.
Carney a pledat pentru consolidarea relațiilor în domenii precum comerțul, securitatea și tehnologia, în contextul tensiunilor tot mai mari dintre Canada și Statele Unite. “Europa și Canada sunt mai puternice împreună”, a conchis premierul canadian.
Propunerea privind statutul de “membru asociat” a fost lansată miercuri de Ursula von der Leyen, în discursul anual despre starea Uniunii. Președinta Comisiei Europene i s-a adresat direct lui Carney, aflat în sală, și a spus că dorește să lucreze cu acesta pentru “a deschide ușa” către un astfel de statut pentru Canada.
Anunțul a surprins însă mai multe guverne europene. Potrivit unor diplomați citați de Politico, capitalele UE nu au fost consultate înainte de discurs, iar multe dintre ele nu știau că propunerea urma să fie făcută. Nici în interiorul Comisiei Europene nu toate echipele implicate în relațiile externe sau în politica de extindere ar fi fost informate despre această idee.
În plus, nu este clar ce ar însemna, din punct de vedere juridic și politic, statutul de “membru asociat”. Tratatele UE nu prevăd în prezent o asemenea categorie de apartenență. Un statut formal nou ar putea necesita modificarea tratatelor, potrivit unor eurodeputați citați de Politico.
De altfel, reacția Canadei a fost mai prudentă decât ar fi sugerat entuziasmul din Parlamentul European. Jonathan Wilkinson, viitorul ambasador al Canadei pe lângă UE, a declarat că “nu suntem acolo” atunci când a fost întrebat despre statutul de membru asociat și a spus că Ottawa este concentrată în primul rând pe obținerea unor rezultate concrete.
Canada urmărește de mai mult timp o relație mult mai strânsă cu Europa, în condițiile în care economia sa este puternic dependentă de piața americană. Aproximativ 70% din exporturile canadiene ajung în Statele Unite. În același timp, Administrația Donald Trump a impus tarife asupra unor produse canadiene și a lansat în trecut ideea ca Canada să devină al 51-lea stat american, ceea ce a determinat Ottawa să caute modalități de reducere a dependenței de Statele Unite.
Carney a spus deja că Canada nu urmărește aderarea la Uniunea Europeană, ci o “alianță unică” cu blocul comunitar. Această formulare este diferită de statutul de membru al UE și nu ar presupune, cel puțin în forma discutată în prezent, drepturi politice în instituțiile europene sau libera circulație a persoanelor.
O posibilă referință pentru un astfel de model ar putea fi relația pe care o au cu UE țări precum Norvegia, Islanda, Elveția, Liechtenstein. Aceste state nu sunt membre ale Uniunii Europene, dar au relații foarte strânse cu piața europeană și participă, în diferite forme, la proiecte și reguli ale UE. Modelul are însă o limitare importantă: statele din Spațiul Economic European aplică numeroase reguli europene fără să aibă un vot în procesul prin care acestea sunt adoptate.
Potrivit unui oficial european citat de Politico, ideea discutată pentru Canada ar putea fi mai degrabă o nouă categorie de parteneriat, destinată unei cooperări extinse în comerț, apărare, inteligență artificială și tehnologie. Canada nu ar primi, cel puțin deocamdată, drepturi politice în instituțiile UE sau libertate de circulație în interiorul Uniunii.
O astfel de formulă ar putea fi folosită ulterior și pentru alte state din afara Europei. În discuții au fost menționate Australia, Noua Zeelandă, Singapore și Japonia. În schimb, oficialii europeni au respins ideea că Marea Britanie ar putea beneficia automat de același statut, subliniind că Regatul Unit și alte state europene au, în principiu, posibilitatea de a adera la UE, în timp ce Canada nu este o țară europeană.
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.