Republica Moldova a accelerat în ultimii ani implementarea reformelor necesare aderării la Uniunea Europeană, iar ritmul acestora a depășit capacitatea Comisiei Europene de a urmări și evalua progresele, potrivit unor oficiali ai UE, citați de Euronews.
“Rezultatele impresionante ale Moldovei în ceea ce privește reformele legate de UE dau roade. Am avut o discuție telefonică productivă cu noul prim-ministru, Vasile Tofan, în cadrul căreia am abordat următorii pași pe calea aderării Moldovei la UE”, a scris marți comisarul pentru extindere, Marta Kos, pe rețelele sociale. Departamentul de extindere al Comisiei, deja suprasolicitat de progresele simultane înregistrate de mai multe țări candidate, a fost nevoit să redirecționeze resursele către cele cu cele mai bune performanțe, notează Euronews.
Chișinăul a depus eforturi intense pentru realizarea reformelor solicitate de UE de când Maia Sandu a devenit președintă, în 2020, instalând un guvern pro-UE cu o majoritate parlamentară confortabilă. Viceprim-ministrul pentru integrare europeană al Republicii Moldova, Cristina Gherasimov, a subliniat că reformele din ultimii cinci ani sunt fără precedent și că Chișinăul vizează încheierea negocierilor de aderare până la începutul anului 2028.
La rândul său, Comisia trebuie să verifice dacă țările candidate pun în aplicare reformele în mod corespunzător, ceea ce înseamnă că trebuie să-și adapteze expertiza la ritmul pe care fiecare țară îl poate susține în mod realist.
În același timp, Ucraina își continuă agenda de reforme, dar războiul cu Rusia și presiunea cheltuielilor de apărare continuă să afecteze procesul său de aderare. Marți, Fondul Monetar Internațional (FMI) a publicat un raport care analizează potențialele beneficii economice ale aderării la UE pentru țările din Balcanii de Vest și Moldova, excluzând Ucraina din cauza “dimensiunii sale mult mai mari și a conflictului militar în curs”.
Cu toate acestea, progresul tehnic rapid contrastează cu realitatea politică din cadrul Consiliului UE, unde procesele de aderare ale Ucrainei și Republicii Moldova rămân legate între ele. Cele două țări au început împreună procesul de aderare în 2022, iar în decembrie 2023 liderii UE au decis deschiderea simultană a negocierilor cu amândouă. Progresul Kievului a fost apoi blocat timp de doi ani de un veto al Ungariei, condusă la momentul respectiv de Viktor Orbán, care a făcut pe mai multe planurile jocurile Rusiei în interiorul UE.
Ulterior, Ungaria a renunțat să mai blocheze primul pachet de negociere pentru aderarea Ucrainei, dar aceasta a rămas în urma Moldovei. Astfel, deși tensiunile reprezintă o chestiune pur bilaterală între Ucraina și Ungaria, ele au prins Moldova la mijloc.
Mecanismul “cuplării” dintre Ucraina și Republica Moldova este menținut și din considerente geopolitice. Principalii susținători ai aderării Ucrainei, în special statele baltice, au insistat pentru păstrarea acestui format pe toată durata etapei de deschidere a capitolelor de negociere, pentru a nu trimite un semnal de abandonare către Ucraina. Totuși, oficialii UE anticipează că, odată ce toate pachetele de negocieri vor fi deschise, situația s-ar putea schimba rapid, ceea ce va permite Chișinăului să accelereze pe cont propriu dacă își păstrează dinamica reformelor.
Sursă: Euronews
Foto: Andrei F. | Dreamstime.com
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.