Ce arată controalele de medicina muncii despre sănătatea angajaților din România? De 30 de ani, #peabonament, am construit peste 100 de centre medicale la sediul companiilor. (P)

Potrivit studiului „Românii și prevenția”, realizat în martie 2026 la comanda Rețelei de Sănătate Regina Maria, trei din zece români nu au mers în 2025 la niciun control medical de rutină. Alți doi din zece au ajuns la medic numai pentru examinarea obligatorie de medicina muncii.

Așadar, pentru jumătate dintre români, evaluarea periodică a sănătății fie lipsește, fie are loc doar pentru că este impusă de contextul profesional. Din această perspectivă, un consult perceput mult timp ca o formalitate poate căpăta o miză mai mare, devenind momentul în care apare primul semnal că sunt necesare investigații suplimentare.

Realizată cu rigoare, medicina muncii poate identifica modificări care nu produc încă simptome sau manifestări pe care pacientul le-a ignorat. Nu are rolul de a clarifica toate cauzele unei probleme, dar poate evidenția necesitatea unor investigații suplimentare sau a continuării evaluării într-o altă specialitate medicală.

 „Dacă vrem ca prevenția să devină un obicei, trebuie să facem accesul la ea cât mai simplu. Timpul și distanța sunt încă două dintre barierele importante în relația oamenilor cu medicul. De aceea, în cei 30 de ani de abonamente, am investit nu doar în accesul la servicii medicale, ci și în infrastructură, inclusiv prin cabinetele și clinicile construite la sediul companiilor partenere. Astăzi, vedem tot mai clar că locul de muncă poate fi un punct important de acces la prevenție, pentru că aduce serviciile medicale mai aproape de oameni, exact acolo unde își petrec o mare parte din timp” explică Andreea Minuță, Director Executiv, Divizia de Abonamente, Regina Maria.

La fiecare șapte afecțiuni raportate în cadrul consultațiilor de Medicina Muncii, în Regina Maria, una este nou diagnosticată

Datele rezultate din examinările de medicina muncii efectuate în 2025 în cadrul Rețelei de Sănătate Regina Maria arată ce poate scoate la suprafață un contact medical care, pentru unele persoane, este singurul din acel an.

Aproximativ 14% dintre afecțiunile raportate au fost nou identificate. În același timp, deși numărul examinărilor a crescut doar ușor față de 2024, volumul afecțiunilor raportate a fost cu aproape 20% mai mare. Cele două dinamici, puse în relație, sugerează că nu asistăm la o creștere determinată de mai multe consultații, ci la identificarea unui număr mai mare de situații care necesită atenție medicală și care pot să treacă neobservate pentru mult timp, în lipsa unui comportament preventiv.

Din totalul persoanelor evaluate prin medicina muncii în 2025, 60% au sub 40 de ani. Cifra descrie profilul populației active care ajunge în acest tip de evaluare și arată că medicina muncii intră în contact, în mod constant, inclusiv cu persoane tinere, care în afara acestui cadru pot avea puține interacțiuni cu sistemul medical.

„Prevenția nu are o vârstă minimă de start, iar tinerețea nu vine cu garanția unei stări de sănătate bune, în special în aceste vremuri în care stilul de viață își pune amprenta asupra noastră tot mai devreme. Ne uităm la medicina muncii nu doar individual, consultație cu consultație, ci ca la un radar al sănătății populației active. Atunci când vedem aceleași semnale repetându-se la scală mare, ele ne pot spune unde trebuie să intervenim mai devreme și cum putem construi prevenția mai inteligent, în jurul riscurilor reale ale oamenilor de astăzi”, spune Andreea Minuță.

Afecțiunile cardiovasculare: cea mai mare creștere observată în 2025

În cadrul controalelor realizate de Regina Maria în 2025, afecțiunile cardiovasculare raportate au crescut cu aproape 40% față de anul anterior. În cazul afecțiunilor sistemului nervos și al bolilor pielii, avansul a fost de aproximativ 30%, iar pentru cele digestive și ORL, de peste 20%.

„Când medicina muncii identifică un semnal care trebuie investigat, următorul pas nu ar trebui să depindă de cât de repede găsește pacientul un medic sau de bugetul de care dispune în acel moment. Aici abonamentul are o valoare foarte aplicată: oferă acces rapid la servicii medicale și face costurile mai predictibile, atât pentru angajat, cât și pentru angajator. De exemplu, un abonat Regina Maria economisește în medie, într-un an, suma de 3500 de lei”, completează Andreea Minuță.

Următoarea provocare: accesul la sănătate nu trebuie să depindă de codul poștal

În ultimii 30 de ani, pentru o parte importantă din populație, programările au devenit mai ușor de realizat, rezultatele pot fi consultate digital, iar serviciile de telemedicină au redus o parte dintre barierele de timp și distanță. Cu toate acestea, accesul la îngrijire rămâne neuniform distribuit în România. Există încă localități și comunități în care oferta de servicii este limitată, iar deplasarea până la o clinică presupune timp și costuri suplimentare.

Extinderea rețelelor, parteneriatele cu furnizori locali, digitalizarea și consultațiile la distanță pot reduce o parte dintre aceste diferențe.

„Democratizarea accesului la sănătate nu înseamnă doar să existe mai multe servicii, ci ca ele să poată fi folosite în mod real, indiferent de localitatea în care trăiește sau lucrează pacientul. De 30 de ani, pe abonament, am construit peste 100 de centre medicale direct la sediul companiilor, pentru că distanța față de un cabinet nu ar trebui să decidă dacă un angajat are sau nu acces la îngrijire”, concluzionează Andreea Minuță.

În ultimii 30 de ani, abonamentele medicale au finanțat și au stimulat dezvoltarea unei infrastructuri de sănătate care îngrijește astăzi milioane de români. Progresul este vizibil, iar următorii ani pot duce această schimbare și mai departe, către un acces mai simplu și mai echitabil distribuit la prevenție.