“Un atac dejucat cu dronă încărcată cu explozivi asupra aeroportului Leipzig/Halle de la început de august a subliniat nivelul de impunitate de care se bucură Rusia în ceea ce privește abordarea sa agresivă față de NATO și eșecul metodelor de descurajare existente, au afirmat oficialii, adăugând că un răspuns necesită o acțiune colectivă din partea capitalelor europene”, scrie Financial Times.
Această situație la limită a fost un semnal de alarmă privind intensificarea atacurilor hibride ale Rusiei împotriva Europei și a scos la iveală eșecul NATO de a descuraja Rusia să lanseze atacuri sub limita care ar declanșa clauza de apărare reciprocă a alianței, prevăzută în Articolul 5. “Asigurăm o descurajare suficientă pentru a preveni escaladarea convențională și nucleară din partea Rusiei, dar trebuie într-adevăr să ne regândim abordarea față de amenințările hibride”, a precizat un înalt oficial occidental din domeniul apărării, citat sub protecția anonimatului.
În ultimii doi ani, în timp ce a fost activă și pe frontul din Ucraina, Rusia, prin reprezentanții săi și prin agențiile de informații, “a purtat un război secret de agresiune pe teritoriul european” prin dezinformare, atacuri cibernetice, incendii la depozite, atentate la locuințele și mașinile politicienilor și tăierea sau avarierea cablurilor submarine. Astfel de activități sunt tipice “conflictelor hibride” din punctul de vedere al experților militari. Acestea implică acțiuni care pot fi negate, adesea cu costuri reduse, desfășurate de spioni sau externalizate altor părți și menite să destabilizeze societățile, rămânând totodată sub pragul unei invazii sau al unui atac armat convențional.
Atacul de la Leipzig, pe care Berlinul l-a atribuit oficial Rusiei săptămâna trecută, este considerat un moment de cotitură și a avut un “impact foarte, foarte grav” asupra capitalelor europene membre ale NATO, a declarat un al doilea înalt oficial occidental. Discuțiile “la cele mai înalte niveluri” continuă în vederea pregătirii unui răspuns pe termen lung și durabil, a adăugat acesta. Rusia a negat orice implicare în atacul de la Leipzig.
Ceea ce complică planurile NATO este schimbarea percepută în politica SUA față de Rusia pe timpul mandatului președintelui Donald Trump. Administrația precedentă, a fostului președinte Joe Biden, a fost fermă în avertismentele adresate Moscovei împotriva atacării alianței, însă Trump a încercat să minimizeze amenințarea reprezentată de Vladimir Putin. Trump a declarat săptămâna trecută că Putin “nu intenționează să atace teritoriul NATO”.
Agențiile europene de informații se pregătesc pentru o intensificare a campaniei ruse de atacuri “de hărțuire”, precum acte de vandalism, perturbări și chiar incendieri împotriva țintelor civile, care vor coincide cu o serie de alegeri europene cruciale de anul viitor în țări precum Franța, Italia și Polonia, a declarat un al treilea oficial pentru Financial Times.
“Nu cred că obiectivele și țintele Rusiei în Europa s-au schimbat. Schimbarea se produce la noi, victimele”, a spus Keir Giles, cercetător asociat la Chatham House și expert în doctrina militară rusă. “Atâta timp cât această delimitare rămâne neclară, Rusia poate continua să o extindă. Dacă nu demonstrăm că există un cost, atunci ei vor continua să preseze”, a adăugat acesta.
Oficialii din domeniul apărării și al serviciilor de informații, în special din statele est-europene care se învecinează cu Rusia, îndeamnă NATO să-și regândească abordarea față de atacurile hibride și pragurile necesare pentru a oferi un răspuns mai ferm, pentru a împiedica Kremlinul să încerce să lanseze atacuri sporadice asupra societăților europene, fără a fi tras la răspundere.
“Observăm în mod clar o manifestare a toleranței crescute la risc și a imprudenței Rusiei”, a declarat un înalt oficial dintr-un stat de frontieră al NATO. Conceptul de atacuri “sub prag” îi permite Rusiei să forțeze limitele, a spus oficialul, adăugând că “nu putem permite ca acest lucru să devină noua normă”.
Experții indică întârzierea de patru săptămâni până când Germania a atribuit atacul de la Leipzig Rusiei ca exemplu al unei reticențe colective de a condamna Moscova pentru acțiunile sale, ceea ce o încurajează să continue campania. Charlie Edwards, cercetător principal în domeniul strategiei și securității naționale la Institutul Internațional pentru Studii Strategice, a comparat reacția Berlinului cu cea a guvernului polonez din noiembrie, anul trecut. Atunci, o explozie a distrus o linie de cale ferată pe ruta Varșovia-Lublin. Prim-ministrul Donald Tusk a declarat în termen de două zile că serviciile de informații ruse sunt responsabile și a solicitat consultări în cadrul NATO.
“Se pare că germanii își calibrează în continuare reacțiile la astfel de evenimente în funcție de cât de departe pot merge fără a risca o escaladare suplimentară din partea Rusiei… ceea ce este complet greșit”, a adăugat Edwards.
Sursă: Financial Times
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.