Financial Times evidențiază faptul că România a pierdut 770 de milioane de euro din PNRR din cauza unor neînțelegeri între partidele politice care ar fi putut fi rezolvate rapid, dacă acestea nu se blocau în lupta pentru a-și menține controlul asupra administrației publice și companiilor de stat. Momentul pentru această luptă a fost prost ales, arată analiștii contactați de FT, în condițiile în care România se confruntă simultan cu presiuni economice, sub lupa agențiilor de rating, cu o criză politică prelungită, declanșată după demiterea Guvernului Bolojan prin moțiunea PSD – AUR, dar și cu amenințarea de securitate generată de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, inclusiv incursiunile frecvente ale dronelor de-a lungul frontierei României cu Ucraina, și cu creșterea prețurilor la energie asociată războiului din Iran.
În acest context, partidele românești continuă însă să se lupte pentru putere și influență, în timp ce reformele convenite cu Bruxelles-ul sunt “lăsate în aer”, arată FT. România nu a reușit să adopte la termen o nouă lege a salarizării unitare, una dintre condițiile pentru deblocarea unor fonduri europene în valoarea de 770 de milioane de euro și pentru reformarea sectorului public.
Problema nu se limitează însă la blocajul politic. Reformele cerute de Comisia Europeană vizează inclusiv un sector public în care cheltuielile cu salariile ajung la aproximativ 30 de miliarde de euro pe an și companii de stat care au devenit adevărate “găuri negre” pentru finanțele țării. În continuare, arată FT, companiile de stat sunt ineficiente și au acumulat datorii de miliarde de euro. CFR, operatorul feroviar de stat și una dintre cele mai mari astfel de companii, estima în iulie că va înregistra pierderi de aproximativ 100 de milioane de euro numai în acest an. La sfârșitul lui 2025, datoriile CFR depășeau 430 de milioane de euro. Compania se confruntă de ani de zile cu probleme în întreținerea și modernizarea infrastructurii și a materialului rulant, iar unele trenuri circulă astăzi mai lent decât în urmă cu un secol.
Reforma administrației și a companiilor de stat are și o puternică miză politică, după cum remarcă jurnaliștii Financial Times. În aceste instituții, locurile de muncă, numirile în consiliile de administrație și subvențiile au reprezentat timp de decenii instrumente de influență politică. Financial Times notează că aceste rețele de patronaj continuă să susțină influența PSD la 37 de ani de la căderea comunismului.
În paralel, România încearcă să reducă un deficit bugetar care a ajuns anul trecut la aproape 8% din PIB. Deficitul bugetar a scăzut la 2,3%, după primele șapte luni din 2026, față de 4%, în aceeași perioadă din anul trecut. Sindicatele cer în continuare majorări salariale, în timp ce guvernul trebuie să reducă cheltuielile și să convingă piețele că datoria publică poate fi ținută sub control.
Miza cea mai mare este inclusiv ratingul de țară, mai arată FT. Toate cele trei mari agenții de rating plasează România la cel mai scăzut nivel din categoria recomandată investițiilor și cu perspectivă negativă. Fitch a avertizat în iulie că eșecul implementării unor măsuri suplimentare de consolidare fiscală, necesare pentru stabilizarea datoriei pe termen mediu, ar putea declanșa o retrogradare.
Dobânzile la care statul român se împrumută pe piața internă sunt cele mai ridicate din Uniunea Europeană, iar obligațiunile externe ale României se tranzacționează la discount față de cele ale altor state din regiune cu ratinguri similare. Blocajul politic riscă astfel să devină o problemă economică. Potrivit unei analize ING, eșecul adoptării unei reforme discutate de ani de zile “nu va ajuta povestea de credit a României, iar în actualul context riscurile privind ratingul nu pot decât să crească”.
România este condusă în prezent de un cabinet fără majoritate parlamentară, după destrămarea coaliției de guvernare în urma disputelor privind măsurile bugetare. Partidele nu reușesc să refacă vechea coaliție, iar Parlamentul rămâne blocat, remarcă și Bloomberg. Președintele Nicușor Dan amână în continuare să desemneze un prim-ministru, iar tot mai mulți analiști și lideri politici, inclusiv Ilie Bolojan, vorbesc despre posibilitatea organizării alegerilor anticipate, deși ele sunt considerate puțin probabile. Problema, mai arată Bloomberg și FT, este că instabilitatea politică se produce pe un fundal mai larg – România trebuie să-și reducă deficitul, să reformeze administrația și companiile de stat, să-și păstreze accesul la fondurile europene și să-și protejeze ratingul de țară, în timp ce războiul din Ucraina se desfășoară la graniță, iar incidentele cu drone rusești au devenit o problemă de securitate.
În loc să răspundă acestor presiuni printr-o guvernare stabilă și prin adoptarea reformelor asumate, partidele sunt blocate într-o luptă pentru controlul politic. Pentru analiștii citați de Financial Times și Bloomberg, aceasta începe să fie nu doar o criză de guvernare, ci un test al capacității României de a lua decizii într-un moment în care costul inacțiunii crește.
Surse: Financial Times, Bloomberg
Foto: Danciaba | Dreamstime
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.