La șase luni după ce Statele Unite și Israelul au lansat atacuri asupra Iranului, războiul pe care președintele Donald Trump l-a numit o ”mică excursie” a devenit o problemă profund nepopulară care amenință să-i deraieze președinția, își începe Reuters analiza. Nu numai că Iranul nu s-a predat, dar transportul maritim prin Strâmtoarea Hormuz este în continuare grav perturbat și nu există perspective clare pentru a pune capăt conflictului despre care Donald Trump a spus cândva că se va termina în patru săptămâni.
La jumătate de an după ce forțele americane și israeliene l-au ucis pe liderul suprem Ali Khameni și l-au mutilat pe fiul său, care între timp a devenit succesorul său, Teheranul se află sub asediu economic, dar încă rezistă și crede că timpul este de partea sa. Acum, Administrația Trump pare să recunoască că noi atacuri militare nu vor determina Iranul să facă concesii și revine la o campanie de presiuni economice, în speranța că va slăbi guvernul iranian. Secretarul de Stat Marco Rubio le-a transmis aliaților că este puțin probabil ca SUA să lanseze ”deocamdată” noi atacuri.
Amenințările președintelui american Donald Trump de a impune noi sancțiuni care vor paraliza Iranul se confruntă cu o problemă fundamentală, scrie Reuters. Teheranul pariază că SUA nu vor face și pasul final – să aplice sancțiuni economice țărilor care mențin economia Iranului pe linia de plutire, printre care se numără China și India.
Administrația Trump a anunțat, luni seară, o extindere majoră a sancțiunilor împotriva Iranului, într-o încercare de a izola economia țării și de a tăia sursele de venit ale Teheranului. Totuși, Washingtonul nu a aplicat sancțiuni entităților chineze, dar a transmis un ”ultim avertisment” că firmele, băncile sau alte entități străine care continuă anumite afaceri cu Iranul riscă sancțiuni secundare și chiar pierderea accesului la sistemul financiar bazat pe dolar. Cele mai recente măsuri ale Washingtonului marchează o nouă fază a conflictului care a început pe 28 februarie și au mutat câmpul de luptă de la rachete și atacuri aeriene la veniturile din petrol, bănci și parteneri comerciali ai Iranului.
Ce se va întâmpla în continuare este neclar, dar multe dintre probabilele consecințe durabile ale războiului – pentru Statele Unite, Iran și economia globală – sunt deja evidente, scrie Reuters, care evidențiază șase:
1. Donald Trump plătește un preț politic.
Războiul a fost nepopular încă de la început în SUA și a devenit și mai nepopular. Rata de aprobare a lui Donald Trump a scăzut de la 40% la 33%, de la începutul conflictului, pe măsură ce creșterea prețurilor gazelor i-a subminat promisiunea din campania din 2024 de a reduce costurile pentru americani. Donald Trump, care în campanie a promis că va pune capăt războaielor, a justificat conflictul prin ambițiile nucleare ale Iranului, dar nu a convins alegătorii americani. Doar 31% aprobă războiul, conform sondajelor, un număr mai mic decât cei care au susținut alte conflicte recente. Nemulțumirile alegătorilor față de prețurile ridicate reprezintă o problemă pentru Partidul Republican al lui Donald Trump înainte de alegerile de la jumătatea mandatului din noiembrie.
2. Războiul a zguduit economia globală – dar mai puțin decât se estimase.
Atacurile SUA și Israelului au declanșat semne de întrebare și îngrijorări, deoarece prin Strâmtoarea Hormuz tranzitează în mod obișnuit aproximativ o cincime (20%) din volumul mondial de hidrocarburi (petrol brut și gaze naturale lichefiate), fiind cea mai importantă rută energetică globală. Perturbarea traficului maritim a dus la o creștere bruscă a prețurilor petrolului și a stârnit temeri privind o recesiune economică globală.
Pagubele au fost semnificative, dar mai puțin grave decât se temeau inițial mulți economiști. FMI și-a redus previziunile de creștere globală de două ori de la începutul războiului și acum estimează că economia mondială va crește cu 3% în acest an, comparativ cu previziunile sale de 3,3% din ianuarie. Economia globală s-a dovedit mai rezistentă decât în timpul șocurilor petroliere din anii 1970.
3. Iranul este rănit, dar nu învins.
Armata și economia Iranului au suferit pagube grave, dar Teheranul poate încă lansa atacuri și menține Strâmtoarea Hormuz închisă.
În luna mai, comandantul militar american pentru Orientul Mijlociu, amiralul Brad Cooper, a declarat Congresului că forțele americane au distrus 161 de nave iraniene și au scos din uz 82% din sistemele lor de apărare aeriană. Chiar și așa, Iranul încă deține drone și rachete și a atacat cu succes nave și instalații militare americane din regiune, notează Reuters, care a relatat în martie că SUA puteau stabili cu certitudine că au distrus doar aproximativ o treime din vastul arsenal de rachete al Iranului. Războiul a ucis mii de oameni și a agravat criza economică a Iranului, dar a împins și diviziunile politice în plan secund și a determinat o reprimare mai dură a disidenței.
4. Războiul a destabilizat Orientul Mijlociu și a expus aliații SUA.
Războiul dintre SUA și Israel a fost menit să elimine Iranul din categoria amenințărilor din Orientul Mijlociu, dar analiștii spun că, în schimb, a încurajat Teheranul și a lăsat regiunea mai puțin sigură.
Iranienii au atacat cu rachete și drone mai multe state arabe din Golf, aliate cu SUA, au lovit instalații militare și diplomatice americane și au perturbat transportul aerian. Atacurile Iranului asupra transporturilor maritime, combinate cu o blocadă Houthi care vizează traficul din Marea Roșie cu legături cu Arabia Saudită, au crescut costurile de asigurare și transport în întreaga regiune.
5. Iranului i-ar putea lua mai mult timp să producă o armă nucleară.
Atacurile americane și israeliene din iunie 2025 și din faza incipientă a războiului actual au avariat grav trei dintre instalațiile și siturile de îmbogățire ale uraniului și au ucis oameni de știință nucleari de renume. Evaluările serviciilor secrete americane estimau în luna mai că Iranului îi va lua un an până va putea produce suficient material fisil pentru o bombă, comparativ cu șase luni înainte de război. Împiedicarea obținerii de către Iran a unei arme nucleare este principalul obiectiv declarat al lui Donald Trump, însă adevărata stare a programului este incertă. Iranul neagă că urmărește să dezvolte o bombă nucleară.
6. Stocurile militare a SUA a fost diminuate.
De la începutul războiului, 18 militari americani au fost uciși și peste 750 răniți. Armata americană a pierdut, de asemenea, drone și aeronave, atât din cauza războiului, cât și a accidentelor. Un raport arată că SUA au pierdut 42 de aeronave militare în conflict.
Reuters relatează că munițiile reprezintă o preocupare majoră. Armata a folosit ”aproape toată” rezerva globală pentru anumite rachete de precizie. O estimare arată că SUA au folosit aproximativ 65% din interceptoarele Patriot și și-au redus stocul de interceptoare THAAD (Terminal High-Altitude Area Defense) cu cel puțin 38%. Washingtonul a transferat avioane de vânătoare, nave de război și alte active în Orientul Mijlociu din Europa și Asia-Pacific, ceea ce expune acele zone. Portavionul USS Gerald R. Ford a petrecut mai mult de un an în misiune, cea mai lungă perioadă de după Războiul din Vietnam. Portavionul a fost înlocuit săptămâna trecută de un alt portavion care a fost în misiune în Pacific, ceea ce subliniază modul în care războiul pune la încercare resursele SUA.
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.