Financial Times a discutat cu persoane apropiate regimului de la Teheran, dar și din interiorul acestuia, care au arătat că iranienii consideră inevitabilă o reluare a conflictului, iar în acest context este analizată creșterea mizei.
Doi membri din interiorul regimului au declarat pentru FT că forțele iraniene au evaluat potențiale ținte militare americane din țări din sud-estul Europei, cum ar fi Bulgaria, care luna trecută a aprobat utilizarea bazei sale aeriene Bezmer pentru realimentarea avioanelor americane.
Una dintre surse a arătat că și Cipru, unde o bază aeriană britanică a fost lovită de o dronă în martie, se număra printre potențialele ținte pentru represalii în cazul unei noi ofensive americane. România a permis, lunile trecute, amplasarea unor trupe și echipamente militare americane noncinetice – avioane de alimentare în aer, echipamente de supraveghere și de comunicații pe bazele militare din țară. Deși autoritățile au insistat la momentul respectiv asupra caracterului neofensiv al capabilităților, Iranul a amenințat autoritățile de la București cu consecințe juridice, pentru că a permis SUA să-i folosească bazele militare. În articolul publicat de Financial Times, însă, nu este menționată deloc România ca posibilă țintă.
Totuși, și alte ținte față de cele menționate explicit pot fi luate în calcul. Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice și alți comandanți militari au avertizat că, în orice nou conflict la scară largă, Iranul va depăși strategia sa anterioară de a ataca activele militare americane, instalațiile energetice și alte infrastructuri din Orientul Mijlociu, optând pentru ținte mai îndepărtate.
Surse din interiorul organizației au declarat chiar că forțele iraniene au examinat separat și atacurile asupra cablurilor submarine cu fibră optică din Strâmtoarea Hormuz, în cazul unei escaladări a tensiunilor.
Dincolo de țintele mai apropiate din Iran, luna trecută, Gărzile Revoluționare au amenințat Marea Britanie, după ce englezii au permis americanilor să le folosească bazele militare. Aceștia au transmis că “orice bază folosită pentru a lansa un atac asupra teritoriului iranian va fi considerată o țintă legitimă”.
Sidharth Kaushal, cercetător la think-tank-ul Royal United Services Institute din Londra, a descris amenințarea reprezentată de rachetele iraniene la adresa țintelor din Europa și din alte părți ca fiind “reală, dar limitată”. Iranul ar putea desfășura rachete balistice cu rază medie de acțiune împotriva activelor americane din sudul și sud-estul Europei, dar Kaushal a spus că acestea ar avea dificultăți în a provoca pagube pe distanțe mai lungi.
A explicat că rachetele ar trebui să aibă o încărcătură mai mică, pentru a putea viza ținte mai îndepărtate, iar acest lucru ar duce la efecte limitate asupra țintelor. Mai mult de atât, ar putea fi interceptate, astfel că iranienii trebuie să analizeze atent care ar fi beneficiile unor astfel de acțiuni.
FT subliniază că aceste planuri ale Iranului relevă starea de spirit a Teheranului și convingerea că reluarea războiului este mai mult o chestiune de timp. Această viziunea apare în contextul în care negocierile pentru redeschiderea Strâmtorii Hormuz au stagnat, iar liderul suprem al Iranului, ayatollahul Mojtaba Khamenei, a pus săptămâna trecută în funcții din domeniul securității și armatei persoane care nu se abat de la linia tradițională. Trump a declarat marți că “nu există discuții sau conversații în curs sau programate” cu Teheranul.
Totuși, sursele consultate de FT au arătat că acțiunile Iranului vor depinde de acțiunile SUA. Una dintre ele a spus că regimul pregătește un plan de extindere a conflictului în cazul în care Trump își va îndeplini amenințările anterioare de a ataca infrastructura iraniană. Președintele SUA a declarat luna trecută că Washingtonul va distruge un pod sau o centrală electrică iraniană de fiecare dată când republica islamică va viza o navă în strâmtoare. A doua sursă din interior a declarat că Iranul nu va impune “nici o limită” răspunsului său în cazul unei agresiuni americane. “Dacă SUA vor merge prea departe, Iranul se va apăra cu orice preț, va depăși limitele regiunii și va lovi și Europa”, a spus persoana respectivă.
Anterior, iranienii și-au demonstrat disponibilitatea de a ataca ținte aflate la distanță. În săptămânile de după lansarea războiului de către SUA și Israel, Washingtonul a acuzat Teheranul că a lansat mai multe rachete asupra Diego Garcia, o bază militară comună americano-britanică din Oceanul Indian, aflată la aproximativ 4.000 km distanță. Rachetele nu și-au atins, însă, ținta. În martie, Turcia a declarat că apărarea aeriană a NATO a interceptat mai multe rachete balistice lansate din Iran, în timp ce baza aeriană britanică din Akrotiri (Cipru) a fost lovită de o dronă în aceeași lună. Oficialii occidentali au declarat la acea vreme că suspectează că este vorba de o dronă iraniană lansată de grupările proxy, mai degrabă decât de Teheranul în sine.
Totuși, cel mai recent atac iranian asupra unei baze americane din Iordania, de luna trecută, în care au fost uciși trei militari americani, a fost, conform unor surse americane, cel mai precis atac la distanță lungă efectuat de iranieni, care și-au demonstrat capacitatea de a lovi ținte îndepărtate.
“Acesta a fost, de asemenea, un mesaj pentru Europa: poate fi vizată de rachete, așa că ar trebui să se gândească ce poziție au în acest război”, a spus una dintre sursele consultate de FT. “O greșeală foarte mare, cum ar fi lovirea infrastructurii noastre, ar putea face ca războiul să se extindă dincolo de regiune și să ajungă în Europa.”
Sursa: Financial Times
Foto: Juan Camilo Bernal | Dreamstime.com
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.