“Incertitudinea politică a crescut în urma prăbușirii guvernului cvadripartit, în timp ce calea echilibru politic rămâne neclară. Măsurile de consolidare au îmbunătățit perspectivele fiscale, dar rămân riscuri semnificative pe termen mediu din cauza provocărilor legate de implementare, a costurilor socio-economice ale măsurilor suplimentare și a considerațiilor politice înaintea alegerilor parlamentare din 2028”, arată agenția Fitch.

Factori cheie de evaluare:

  • Deficit în îmbunătățire, dar încă mare: Previzionăm că deficitul bugetar general al României se va reduce la 5,9% din PIB în 2026, sub ținta guvernului (6%), reflectând o execuție mai bună de la începutul anului și o creștere așteptată a cheltuielilor de capital în a doua jumătate a anului 2026. Aceasta este mult sub 9,3% în 2024, dar deficitul fiscal rămâne printre cele mai mari din categoria BBB.
  • Deficitul s-a redus la 42 de miliarde RON în prima jumătate a anului 2026 (2% din PIB-ul proiectat pentru 2026) de la 70 de miliarde RON în prima jumătate a anului 2025. Veniturile au crescut, susținute de creșterea TVA-ului, în timp ce cheltuielile au fost în general stabile, reflectând înghețări nominale ale salariilor și pensiilor.
  • Incertitudine politică sporită: România rămâne fără guvern în urma prăbușirii coaliției cvadripartide în mai 2026, după 10 luni de mandat. În opinia Fitch, acest lucru a deschis o perioadă potențial extinsă de riscuri politice și de politici, momentul, componența și stabilitatea unui nou guvern fiind extrem de incerte, pe fondul diviziunilor profunde dintre foștii parteneri de coaliție.
  • Dinamica politică a redus vizibilitatea asupra strategiei fiscale după 2026 și a întârziat aprobarea reformelor aflate în așteptare în cadrul Facilității de Redresare și Reziliență (PNRR), ceea ce ar putea duce la pierderea de fonduri.

Ne așteptăm ca reducerea deficitului să fie mai lentă după 2026, cu riscuri semnificative de scădere înainte de alegerile parlamentare din 2028, având în vedere istoricul României de relaxare preelectorală, creșterea slabă, spațiul limitat pentru măsuri suplimentare de consolidare fiscală din cauza costurilor socio-economice ridicate și incertitudinea politică continuă.

Previzionăm că deficitul fiscal se va reduce treptat la 5% în 2028, presupunând cheltuieli de capital mai mici, după finalizarea PNRR, și o reindexare modestă a pensiilor și salariilor.

  • Datoria publică în creștere: Fitch previzionează că raportul datoria publică generală/PIB va crește la 64,5% până în 2028, de la 59,3% la sfârșitul anului 2025, peste mediana proiectată de 57,9% la nivel de țară, și va continua să crească ulterior, deși într-un ritm mai lent. Traiectoria datoriei este, de asemenea, vulnerabilă la deprecierea leului românesc, deoarece 53% din datoria publică este denominată în valute.
  • Contracție economică: Previzionăm că economia românească se va contracta cu -0,6% în 2026 (o creștere medie de 0,3% în perioada 2024-2026), în ciuda investițiilor mai mari finanțate de UE, deoarece scăderea veniturilor disponibile reale și sentimentul slab al consumatorilor reduc cheltuielile gospodăriilor, în timp ce conflictul din Orientul Mijlociu afectează cererea externă. Ne așteptăm ca creșterea PIB-ului real să revină spre potențialul său de 2,3% în 2028, susținută de îmbunătățirea dinamicii salariilor reale și de o creștere a investițiilor din sectorul privat, compensând parțial cheltuielile de capital publice mai mici.
  • Inflație ridicată și persistentă: Inflația ridicată reprezintă o slăbiciune a ratingului, cu o inflație medie anuală peste mediana comparabilă și constant peste ținta de inflație a Băncii Naționale a României de 2,5% +/-1 punct procentual în ultimii ani. Deprecierea monedei și prețurile ridicate la energie au amplificat presiunile inflaționiste cauzate de creșterea cotei TVA și expirarea plafonării prețurilor la energia electrică în a doua jumătate a anului 2025, împingând inflația generală la 9,7% față de anul precedent în mai 2026, de la 5,8% în iunie 2025.

Fitch estimează că inflația va fi în medie de 7,6% în 2026, în creștere de la 6,8% în 2025, înainte de a se modera la 3,8% în 2028.

Factori care ar putea, individual sau colectiv, să conducă la o acțiune/retrogradare negativă a ratingului

  • Finanțe publice: Neimplementarea unor măsuri suplimentare de consolidare fiscală care ar duce la stabilizarea datoriei publice/PIB pe termen mediu din cauza, de exemplu, unui blocaj politic prelungit care împiedică implementarea politicilor
  • Finanțe macro/externe: Dovezi ale unor efecte negative asupra finanțării externe și a lichidității sau a stabilității macroeconomice, provenite din tensiuni politice sporite sau din performanțe fiscale și deprecieri fiscale persistent ridicate

Dobânzile la care se împrumută România scăzuseră în februarie, dar au urcat din nou după debutul războiului din Golf. Statul român nu s-a mai împrumutat pe piețele externe, iar tranzacțiile cu obligațiuni românești par puțin lichide.

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a declarat mai devreme că deja poartă discuțiile pentru evaluarea Moody’s, care va veni săptămâna viitoare.
“Discuțiile sunt foarte exigente, pentru că agențiile nu analizează doar cifrele la zi, ci și stabilitatea politică şi capacitatea țării de a continua reformele de a menține direcția fiscal-bugetară asumată.
Din punct de vedere financiar, România are argumente solide: deficitul s-a redus semnificativ în primul semestru, veniturile au crescut, cheltuielile au fost ținute sub control, iar investițiile și fondurile europene continuă să susțină economia. În același timp, în ultimele zile, formațiunile politice au tratat cu responsabilitate procesul legislativ de adoptare a proiectelor de reforme cuprinse în Planul Național de Redresare și Reziliență, de care depind sume importante de bani pentru țara noastră.

Continuăm să apărăm cu maximă seriozitate poziția României și să demonstrăm cu toate argumentele disponibile că ajustarea fiscală produce rezultate. România trebuie să transmită, fără echivoc, stabilitate, coerență și responsabilitate”, a scris Nazare pe Facebook vineri, înainte de anunțul Fitch.

Săptămâna viitoare urmează evaluarea Moody’s, iar în octombrie, cea mai importantă, cea a agenției Standard & Poors.

Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.

Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.

Susține echipa Biziday