O nouă etapă a Regulamentului european privind inteligența artificială (AI Act), care obligă companiile ce dezvoltă sau folosesc sisteme de AI să marcheze în mod clar conținutul generat artificial, intră în vigoare de duminică, 2 august. Regulamentul impune ca utilizatorii să fie informați atunci când interacționează direct cu un sistem de inteligență artificială, iar imaginile, videoclipurile, înregistrările audio sau textele generate ori modificate cu AI să poată fi identificate ca atare. În cazul conținutului de tip “deepfake” – imagini, videoclipuri sau înregistrări audio foarte realiste care imită o persoană și o fac să pară că spune sau face lucruri care nu s-au întâmplat niciodată – etichetarea este obligatorie.
Regulamentul împarte responsabilitatea între companiile care dezvoltă sistemele de inteligență artificială și cele care le folosesc în activitatea lor. Dezvoltatorii, precum OpenAI, Google sau Anthropic, sunt obligați să proiecteze sistemele astfel încât imaginile, videoclipurile sau textele generate de AI să poată fi identificate prin marcaje digitale care permit detectarea lor.
În același timp, organizațiile care folosesc aceste sisteme în scop profesional trebuie să informeze publicul atunci când publică deepfake-uri sau texte despre subiecte de interes public generate cu AI, fără verificare ori control editorial uman. Astfel, responsabilitatea nu revine doar dezvoltatorilor de AI, ci și celor care distribuie sau publică acest tip de conținut.
În practică, platformele sociale precum TikTok, Facebook sau Instagram se numără printre cei care folosesc astfel de sisteme și au deja propriile mecanisme de etichetare a conținutului generat cu AI, însă obligațiile prevăzute de AI Act se aplică mai larg tuturor organizațiilor care utilizează inteligența artificială în activitatea lor profesională.
Scopul final este ca utilizatorii să poată distinge mai ușor între conținutul real și cel creat sau modificat cu ajutorul inteligenței artificiale. Comisia Europeană recomandă ca acest lucru să fie realizat atât prin etichete vizibile pentru utilizatori, cât și prin marcaje digitale invizibile (precum watermark-uri invizibile și metadate – informații tehnice atașate unui fișier care indică faptul că a fost generat sau modificat cu AI), care permit platformelor și instrumentelor specializate să detecteze că un conținut a fost generat cu astfel de sisteme.
Comisia Europeană subliniază că măsurile urmăresc să reducă riscul de dezinformare, fraudă și manipulare, într-un context în care conținutul generat de AI devine tot mai greu de deosebit de cel autentic. Totuși, specialiștii avertizează că aplicarea regulilor nu va fi simplă. În prezent nu există un standard unic pentru identificarea conținutului creat cu AI, iar companiile folosesc metode diferite, care nu sunt întotdeauna compatibile între ele. În plus, marcajele digitale pot fi eliminate sau deteriorate atunci când fișierele sunt editate, comprimate sau redistribuite pe internet.
Marile companii din domeniu au început deja să introducă astfel de etichete. TikTok marchează de mai mulți ani conținutul creat cu AI, Meta afișează etichete pe Facebook și Instagram, iar Google a semnat codul voluntar de bune practici al Uniunii Europene și dezvoltă împreună cu alte companii sisteme de identificare a conținutului generat artificial.
Regulile prevăd însă și excepții. Conținutul realizat în scop artistic, creativ, satiric sau ficțional nu trebuie etichetat ca deepfake, atât timp cât este evident că nu reprezintă realitatea. Sistemele AI deja existente au termen până la 2 decembrie pentru a se adapta noilor cerințe, iar nerespectarea obligațiilor poate atrage amenzi.
În România, ANCOM a emis deja un ghid în acest sens, după cum urmează:
“Printre obligațiile care intră în vigoare la data de 2 august 2026 se numără și cele care se referă la transparența utilizării anumitor sisteme de inteligență artificială, instituite în sarcina furnizorilor anumitor tipuri de sisteme de IA, inclusiv în sarcina furnizorilor de sisteme de IA de uz general, dar și în sarcina implementatorilor unor astfel de sisteme, prevăzute în art. 50 din Regulament.
Aceste prevederi stabilesc obligații pentru furnizorii și implementatorii anumitor sisteme de inteligență artificială, cum ar fi cele care:
- interacționează direct cu persoane fizice, generează conținut sintetic în format audio, imagine, video sau text;
- generează sau modifică conținut audio, video sau imagine care constituie deepfake;
- generează sau modifică texte publicate cu scopul de a informa publicul cu privire la chestiuni de interes public.
Excepția o reprezintă sistemele de IA, inclusiv de sisteme de IA de uz general, care generează conținut sintetic în format audio, imagine, video sau text, care au fost introduse pe piață înainte de 2 august 2026, în cazul cărora obligația furnizorilor de a marca conținutul generat se aplică începând cu 2 decembrie 2026.
Furnizorii sunt persoane fizice sau juridice, inclusiv autoritățile publice, care dezvoltă sau comandă dezvoltarea unui sistem de IA și îl introduc pe piață sau pun în funcțiune sub propriul nume sau propria marcă comercială, contra cost sau gratuit.
Implementatorii sunt persoane fizice sau juridice, inclusiv autoritățile publice, care utilizează un sistem de IA aflat sub autoritatea sa, cu excepția cazului în care sistemul este utilizat pentru o activitate personală, fără caracter profesional”.
Foto: Tero Vesalainen | Dreamstime.com
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.