Campionatul Mondial din 2026, găzduit de SUA, Canada și Mexic, nu a însemnat doar extinderea competiției la 48 de echipe și 104 meciuri, ci și o schimbare profundă a modului în care FIFA privește cel mai important turneu de fotbal al lumii. Financial Times evidențiază faptul că multe dintre noutățile introduse în acest an au avut un scop clar: creșterea veniturilor. Unele au fost apreciate, însă altele au stârnit critici puternice din partea suporterilor și a oficialilor europeni.
Cea mai vizibilă schimbare a fost introducerea pauzelor de hidratare la mijlocul fiecărei reprize. Deși FIFA le-a justificat prin temperaturile ridicate din timpul verii nord-americane și prin protejarea sănătății jucătorilor, ele au avut în spate un efect comercial important. Aceste opriri au creat intervale fixe în timpul meciului în care televiziunile au putut difuza reclame suplimentare. În plus, antrenorii au folosit pauzele ca pe niște time-out-uri tactice, însă suporterii s-au plâns că jocul și-a pierdut din ritmul continuu care diferențiază fotbalul de alte sporturi.
Există șanse mari ca aceste pauze să fie păstrate și la viitoarele Campionate Mondiale, deoarece FIFA poate invoca în continuare motive legate de sănătatea jucătorilor, iar televiziunile sunt interesate de spațiul suplimentar pentru publicitate. Totuși, UEFA a transmis deja că nu intenționează să urmeze acest model în competițiile europene și insistă ca pauzele de hidratare să nu depășească un minut.
Finala dintre Spania și Argentina a adus o altă premieră: un spectacol muzical la pauză, inspirat de Super Bowl, cu artiști precum Shakira, Madonna și BTS. Pentru a face loc concertului, pauza dintre reprize a fost prelungită la aproximativ 27 de minute, deși regulamentul fotbalului prevede de peste un secol o pauză de 15 minute. De asemenea, jucătorii Spaniei au primit inele de campioni, după modelul ligilor profesioniste nord-americane, precum NBA.
FIFA a experimentat și noi metode de monetizare a turneului. A introdus prețuri dinamice la bilete, ceea ce înseamnă că acestea s-au scumpit sau s-au ieftinit în funcție de cerere, asemenea biletelor de avion sau concertelor. Astfel, cele mai ieftine bilete pentru finală au pornit de la 4.185 de dolari, de aproape șapte ori mai mult decât la finala Cupei Mondiale din Qatar. Organizația a lansat și propria platformă oficială de revânzare a biletelor, percepând un comision de 15% atât cumpărătorului, cât și vânzătorului pentru fiecare tranzacție.
Aceste practici au provocat reacții puternice, mai arată jurnaliștii FT. Mai multe state americane investighează dacă sistemul de vânzare a biletelor a încălcat legislația privind protecția consumatorilor. În Europa, astfel de metode ar putea deveni imposibil de aplicat. Organizațiile suporterilor fac lobby pentru ca viitoarea legislație europeană privind drepturile consumatorilor să interzică prețurile dinamice pentru evenimente sportive și culturale.
Nu toate schimbările vor putea fi replicate la următorul Campionat Mondial, din 2030, organizat în Spania, Portugalia și Maroc. Stadioanele europene oferă, în general, mai puține facilități premium decât cele americane, iar în Spania și Portugalia consumul de alcool în tribune este interzis. Din acest motiv, chiar FIFA estimează că veniturile din bilete și pachete de ospitalitate vor scădea cu aproape un miliard de dolari față de ediția din 2026.
În schimb, alte surse de venit sunt așteptate să continue să crească. Contractele de televiziune, în special din SUA, ar putea deveni și mai valoroase tocmai datorită noilor intervale de publicitate create în timpul meciurilor. De asemenea, veniturile din sponsorizări au crescut semnificativ, inclusiv după ce Saudi Aramco a devenit principalul partener comercial al FIFA înaintea Cupei Mondiale din 2034, care va fi organizată în Arabia Saudită.
Este de menționat și faptul că turneul a fost marcat de controverse politice. Relația apropiată dintre președintele FIFA, Gianni Infantino, și președintele american Donald Trump a atras numeroase critici, în special după ce FIFA a renunțat la suspendarea unui jucător american în urma intervenției Casei Albe. UEFA a apreciat că decizia a depășit o “linie roșie”, iar criticii au avertizat că independența organismului care conduce fotbalul mondial riscă să fie afectată.
Au existat și dezbateri privind arbitrajul și utilizarea VAR, mulți considerând că noile interpretări ale regulamentului au făcut jocul mai greu de înțeles pentru jucători și suporteri. În același timp, extinderea turneului la 48 de echipe și 104 meciuri a oferit șansa participării unui număr mai mare de naționale, dar a făcut ca întrecerea să pară mai degrabă un sezon foarte lung decât festivalul concentrat cu care erau obișnuiți fanii.
Din punct de vedere financiar, însă, experimentul a fost un succes. FIFA estimează că ciclul comercial încheiat cu Mondialul din 2026 va genera venituri de cel puțin 13 miliarde de dolari, față de 7,6 miliarde la ediția precedentă. Pentru perioada următoare, forul internațional se așteaptă ca veniturile totale să urce și mai mult, chiar dacă în Europa unele dintre cele mai controversate măsuri nu vor putea fi aplicate.
Marea întrebare rămasă după acest turneu este cât de mult va continua FIFA să transforme fotbalul după modelul sportului american. Deși unele elemente, precum spectacolul de la pauză sau prețurile foarte ridicate ale biletelor, ar putea rămâne specifice unei Cupe Mondiale organizate în SUA, pauzele de hidratare, accentul pe divertisment și orientarea spre venituri tot mai mari au șanse reale să devină parte din viitoarele ediții ale competiției.
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.