Potrivit unui raport realizat de Institutul Internațional de Studii Strategice din Londra (IISS), operațiunea Rusiei, care a durat 19 luni și s-a desfășurat în peste 12 țări membre ale NATO, plus Irlanda, “s-a derulat fără o reacție colectivă a aliaților”. Potrivit raportului, între 2024 și 2025 au fost înregistrate aproape 150 de incursiuni ale unor drone rusești. Astfel, rușii au exploatat punctele slabe ale sistemelor de apărare aeriană ale Europei, dar și ale cadrelor juridice și practicilor militare. De asemenea, au pus în evidență deficiența gravă în capacitatea statelor NATO de a răspunde la incursiunile cu drone.
Statele membre au tratat adesea încălcările spațiilor aeriene cu drone și presupusele interferențe asupra infrastructurii ca pe niște probleme naționale separate. Mai mult, uneori au fost reticente în a acuza direct Rusia că se află în spatele acestor incursiuni, se arată în raportul IISS.
Unele incursiuni au fost ușor de atribuit Rusiei, precum cazul celor 24 de drone care au intrat în spațiul aerian al Poloniei, în septembrie 2025. Alte incidente au fost mai neclare, însă “modelul devine vizibil atunci când incidentele sunt examinate în ansamblu”, a precizat autorul raportului, Charlie Edwards. Astfel, imaginea de ansamblu sugerează un efort coordonat care vizează infrastructura națională critică a Europei, a adăugat el.
Reamintim că un incident a avut loc recent și în România. În urmă cu o lună, o dronă rusească s-a prăbușit pe un bloc din Galați, explodând la impact și provocând un incendiu la nivelul ultimului etaj. Ulterior, președintele Nicușor Dan a revenit cu informații despre dronă, spunând că este Geran-2, de proveniență rusească, și a publicat mai multe fotografii.
În multe cazuri, navele comerciale rusești, inclusiv petrolierele din “flota fantomă”, se aflau în apropierea zonelor unde au avut loc incursiuni cu drone. Raportul sugerează că acestea au fost folosite drept pentru lansare, recuperare sau ca relee de comunicații. În acest context, Franța a făcut o inspecție la bordul unui petrolier din “flota fantomă” suspectat că ar fi lansat drone în 2025, dar nu și-a făcut publice concluziile. Atribuirea responsabilității rămâne dificilă, întrucât niciuna dintre dronele suspectate că au fost lansate de pe mare nu s-a prăbușit, a afirmat Edwards.
În septembrie 2025, dronele au dus la închiderea temporară a Aeroportului din Copenhaga, iar în decembrie anul trecut, avioane de vânătoare olandeze au fost mobilizate pentru a intercepta drone deasupra Bazei Aeriene Volkel. Alte apariții au fost raportate în apropierea unor instalații nucleare și baze militare din Franța, Marea Britanie, germania, Belgia și Olanda. În multe cazuri, dronele nu au fost doborâte, deoarece zburau deasupra zonelor civile, iar regulile de angajare interziceau intervenția.
Raportul identifică patru obiective principale ale acestei campanii: supravegherea infrastructurii militare și nucleare a NATO, testarea timpului de reacție al Alianței, cartografierea rutelor logistice și de aprovizionare și provocarea unor costuri economice și a unei presiuni psihologice asupra statelor europene.
Rusia a negat anterior orice implicare în aceste incursiuni. Întrebat despre raportul IISS și concluziile acestuia, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat: “Ce legătură are asta cu noi?”.
Autorii studiului avertizează că sistemele europene de apărare aeriană au fost concepute în principal pentru a intercepta avioane și rachete, nu drone ieftine și lente, care sunt mai greu de detectat pe radar. Ei recomandă NATO, Uniunii Europene și guvernelor naționale să revizuiască legislația și regulile privind combaterea dronelor, apreciind că măsurile actuale de protecție nu sunt suficiente. “Reziliența, în sine, nu este suficientă”, a afirmat Edwards.
Sursă: FT
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.