Spitalul care contactează peste 2.000 de pacienți lunar, la cinci zile după externare, pentru a verifica evoluția recuperării, înțelegerea tratamentului și a grăbi, la nevoie, controlul postoperator? (P)

Spitalul care are grijă de pacient, chiar și după ce acesta a ajuns acasă

În medicina modernă, succesul unei intervenții nu mai este evaluat doar în sala de operație sau pe durata internării. Contează, desigur, ca procedura să fie realizată la cele mai înalte standarde, însă la fel de important este ce se întâmplă cu pacientul după externare: cum evoluează recuperarea, dacă tratamentul este înțeles și urmat corect și cât de repede pot fi identificate situațiile în care este nevoie de o reevaluare.

Astfel, calitatea actului medical devine o analiză mai amplă, care include atât rezultatul intervenției, cât și modul în care pacientul este urmărit ulterior. Indicatorii de rezultat, protocoalele, auditul intern și monitorizarea după externare sunt instrumente prin care un spital poate verifica dacă îngrijirea oferită produce efectul așteptat: recuperarea pacientului în condiții de siguranță.

Cum se măsoară calitatea actului medical modern?

Pacienții de astăzi sunt mai informați, mai implicați în deciziile legate de propria sănătate și mai atenți la întregul parcurs medical. Accesul rapid la informații schimbă și felul în care aceștia evaluează experiența într-un spital: nu doar prin rezultatul unei proceduri, ci și prin claritatea recomandărilor, comunicarea cu echipa medicală și sprijinul primit în perioada de recuperare.

Pentru un spital, această schimbare înseamnă că succesul actului medical trebuie privit ca rezultatul unui proces de durată, iar calitatea presupune proceduri corect aplicate, protocoale respectate constant, date analizate și capacitatea de a verifica și monitoriza dacă îngrijirea oferită produce rezultatul dorit pentru pacient.

În cadrul rețelei de sănătate Regina Maria, această evaluare include indicatori de rezultat precum rata de reintervenții, rata infecțiilor asociate actului medical sau rata de satisfacție a pacientului. Alături de aceștia, protocoalele interne, auditul și observările periodice verifică modul în care standardele de calitate și siguranță sunt aplicate în activitatea de zi cu zi. Cu alte cuvinte, calitatea este urmărită prin instrumente concrete.

„Pacientul vede doar vârful aisbergului, dar simte, cu siguranță, și efectele muncii din culise. La Regina Maria se măsoară un număr foarte mare de indicatori de rezultat: rata de reintervenții, rata infecțiilor asociate actului medical, rata de satisfacție sunt doar câțiva dintre aceștia. Toate aceste scoruri bune arată, de fapt, impactul real asupra pacientului. Miza este nu doar ca intervenția să fie corect executată, ci ca pacientul să ajungă sănătos acasă, pentru a-și relua, în mod normal, activitățile.”, explică Dr. Nirvana Georgescu, director al diviziei de calitate și siguranța pacientului din cadrul Rețelei Regina Maria.

Follow-up-ul medical devine noul standard al siguranței și calității în sănătate

În Rețeaua Regina Maria, monitorizarea post-externare înseamnă să intri în contact direct cu pacientul la cinci zile după plecarea din spital, înainte de revenirea acestuia la controlul standard, programat după o intervenție. În acest timp, deși pacientul este deja acasă, recuperarea este încă în desfășurare, iar întrebările sau îngrijorările pot apărea firesc și pot fi legate de tratament, de evoluția plăgii, de simptome sau de ritmul în care își poate relua activitățile obișnuite.

Echipa medicală colectează informații despre starea acestuia și poate decide dacă este nevoie de o reprogramare, de o discuție cu medicul sau de prezentarea într-un serviciu de urgență.

„Vorbim de peste 2000 pacienți sunați lunar după externare. Fiecărui pacient i se aplică un chestionar în care evaluăm modul în care s-a acomodat cu viața de acasă, dacă și-a înțeles corect tratamentul, și, cel mai important, ne ajută să ne dăm seama dacă evoluția pacientului este una bună, pentru a putea grăbi, la nevoie, consultul postoperator.”, completează Dr. Nirvana Georgescu.

În paralel, pacientul poate evalua experiența avută cu personalul medical sau cu serviciile primite, printr-un chestionar de măsurare a nivelului de satisfacție. Diferența este importantă: monitorizarea urmărește evoluția medicală și poate genera o intervenție rapidă, în timp ce feedbackul de satisfacție ajută spitalul să înțeleagă cum a fost percepută experiența pacientului și unde pot fi îmbunătățite procesele interne.

Răspunsurile pacienților sunt analizate și direcționate către secțiile sau clinicile relevante, atunci când apar semnale care trebuie investigate. Astfel, datele colectate după externare nu rămân informații izolate, ci sunt integrate într-un proces mai larg de evaluare.

Pentru pacient, acest sistem înseamnă mai multă claritate într-o perioadă în care apar frecvent întrebări despre recuperare. Pentru spital, înseamnă un mod concret de a verifica dacă intervenția, tratamentul și recomandările oferite se traduc într-o evoluție bună. Iar pentru evaluarea calității medicale, înseamnă o perspectivă completă asupra rezultatului, care nu se oprește la externare, ci urmărește revenirea pacientului în siguranță la viața de zi cu zi.