Negocierile dintre SUA și Iran au fost amânate. Vicepreședintele american JD Vance nu va mai pleca în Elveția, unde ar fi trebuit să înceapă discuțiile cu iranienii weekendul acesta, “din cauza unor probleme logistice”, conform Casei Albe.

Discuțiile urmau să înceapă vineri, în satul elvețian Obbürgen, la două zile după semnarea memorandumului dintre SUA și Iran, care a deschis o fereastră de negociere de 60 de zile privind programul nuclear iranian și reluarea traficului petrolierelor prin Strâmtoarea Hormuz. Anunțul amânării a fost făcut de Ministerul elvețian de Externe, iar un purtător de cuvânt al Casei Albe a argumentat că amânarea vine ca urmare a faptului că planurile nu au fost finalizate, invocând dificultăți logistice. Potrivit acestuia, o delegație americană este pregătită să plece cu prima ocazie.

Amânarea discuțiilor vine în contextul în care SUA și Iranul au început o numărătoare inversă de 60 de zile pentru a ajunge la un acord nuclear și la o pace mai durabilă. Anterior, JD Vance spusese jurnaliștilor că discuțiile tehnice vor începe la un moment dat în acest weekend și că el va merge în Elveția.

Președintele Donald Trump și omologul său iranian au semnat miercuri un memorandum de înțelegere pentru a pune capăt războiului care durează de luni de zile și pentru a redeschide Strâmtoarea Hormuz. De la semnarea memorandumului, s-a stabilit un termen de 60 de zile în care cele două părți să discute și să ajungă la o înțelegere și în ceea ce privește programul nuclear al Teheranului și modul în care vor fi diluate sau distruse stocurile iraniene de uraniu puternic îmbogățit.

Mulți experți în domeniul nuclear sunt de părere că 60 de zile nu sunt suficiente pentru a decide asupra unei chestiuni atât de complexe și de tehnice. Totuși, în înțelegerea dintre iranieni și americani se prevede că termenul poate fi prelungit. Acordul nuclear din 2015, încheiat de Barack Obama, dar criticat și abandonat de Donald Trump în primul său mandat, a durat doi ani să fie finalizat.

Vance și Trump au încercat să respingă criticile, inclusiv din partea aliaților lor politici, potrivit cărora Iranul ar fi avut câștig de cauză. La briefingul de la Casa Albă, Vance a minimalizat temerile că Iranul ar putea impune în cele din urmă taxe de tranzit pentru traficul prin strâmtoarea Hormuz, o mișcare care ar transforma această rută esențială, parte a apelor internaționale, într-o sursă de venit pentru Teheran.

“În primul rând, credem că apele internaționale ar trebui să fie scutite de taxe”, a spus Vence, adăugând că țările din regiune “vor stabili împreună un cadru de securitate adecvat pentru strâmtori în viitor”. Dacă strâmtoarea nu este deschisă, a adăugat Vance, “nu va exista un acord final”.

Prețul petrolului a oscilat joi, iar țițeiul Brent se tranzacționa la aproximativ 79 de dolari pe baril vineri dimineața. Prețurile au scăzut cu aproximativ 9% în această săptămână, totuși, acestea rămân cu circa 30% mai scumpe față de începutul anului, iar traderii din domeniul energiei spun că va dura luni de zile până când fluxurile de petrol și de gaze natural lichefiat prin Hormuz vor reveni la normal.

Navele care transportau petrol și erau blocate în Strâmtoare Hormuz au început joi să iasă din aceasta, iar Kuweitul a anunțat că își va crește producția. De asemenea, a fost înregistrată și trecerea altor nave inclusiv deținute de Arabia Saudită, primele de la începutul războiului, în urmă cu mai bine de trei luni. Iranul a anunțat că traficul navelor comerciale în porturile sale din sud a revenit la normal începând de luni, potrivit agenției semioficiale iraniene ISNA. Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a anunțat joi că a ridicat blocada asupra traficului spre și dinspre porturile și zonele de coastă iraniene.

La scurt timp după ce traficul a fost reluat prin Strâmtoare Hormuz, joi, Donald Trump a scris pe rețelele sociale că “petrolul curge”. Închiderea strâmtorii de către Iran a dus la o creștere bruscă a prețurilor la energie, a sporit riscul unei crize economice globale și a provocat haos în Orientul Mijlociu.

Surse: Bloomberg, The Guardian