Norvegia, cel mai mare producător de petrol și gaze naturale al Europei, face parte din piața unică a UE, însă nu este membră a blocului comunitar, după ce a respins aderarea în ani 1970 și 1990. Norvegienii s-au opus din cauza percepției că sectorul pescuitului ar avea de suferit dacă ar fi guvernat de Bruxelles, a declarat ministrul norvegian de Externe, Espen Barth Eide, citat de Financial Times. Produsele din pește și fructe de mare reprezintă al doilea cel mai important sector de export al țării, după combustibilii fosili.
Diplomații UE consideră că politicile lui Donald Trump au generat șocul necesar pentru ca Norvegia să reevalueze beneficiile aderării, inclusiv în domeniile comerțului, securității și apărării, scrie FT. Eide a recunoscut că “lumea benignă”, de când au avut loc cele două referendumuri, a fost înlocuită de o “lume nebună”, care forțează Oslo să-și revizuiască relațiile cu blocul. “Când am aderat la Spațiul Economic European, am aderat la noua tendință, care era piața unică. După 30 de ani, acea lume benignă a dispărut și trebuie să fim onești în privința faptului că ne aflăm într-o situație mai dificilă. Părțile din UE la care am decis să nu aderăm devin din ce în ce mai importante”, a precizat Eide.
“Războaiele tarifare” ale SUA au scos în evidență situația dificilă a Norvegiei, întrucât țara face parte din piața unică, dar nu are niciun cuvânt de spus în negocierile comerciale cu Washingtonul, care sunt purtate de Comisia Europeană.
Eide, care a fost și ministru al Mediului, a spus că norvegienii trebuie să înțeleagă cât de mult s-a schimbat Europa din 1994, de la al doilea referendum. “Această lume nebună de afară, cu ceea ce se întâmplă între China și SUA, forțează UE să folosească instrumente dintr-o cutie de unelte care nu era atât de folosită. Exact instrumentele pe care am decis să nu le adoptăm”, a subliniat el.
Norvegia este membră a NATO, dar insistența lui Trump de a anexa Groenlanda (teritoriu autonom danez) a alimentat temerile la Oslo cu privire la garanțiile de securitate oferite de SUA, care au stat la baza apărării continentului după Al Doilea Război Mondial. Norvegia este, de asemenea, îngrijorată de viitorul Svalbardului, insula sa arctică dorită de Rusia.
Un alt aspect care a făcut ca aderarea la bloc să fie mai atractivă, inclusiv pentru alți membri ai pieței unice sau ai NATO, a fost accentul tot mai pare pus de UE pe componentele de apărare și de securitate, de la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, în urmă cu patru ani. De exemplu, Islanda organizează un referendum în august privind redeschiderea negocierilor de aderare. În acest context, UE a sugerat că Islanda ar putea beneficia de o derogare în ceea ce privește politica în sectorul pescuitului.
Eide a spus că orice acord favorabil pentru Islanda va fi urmărit cu atenție în Norvegia: “Când vine vorba de Islanda, este important pentru noi. Trebuie să urmărim acest lucru cu atenție. Observăm o evoluție în sectorul pescuitului, care analizează ce se va întâmpla dacă Islandei i se va permite un rezultat favorabil în ceea ce privește pescuitul”. La rândul său, Jonas Gahr Støre, prim-ministrul Norvegiei, a declarat reporterilor de la Oslo că dacă Islanda ar intra în UE, acest lucru ar influența dezbaterile din Norvegia pe acest subiect, însă a subliniat că decizia aparține doar norvegienilor. El a amintit că aderarea Suediei și Finlandei la UE în 1994 nu a schimbat opinia publică.
Deși Støre și Eide doresc ca Norvegia să adere la UE, Partidul Laburist din care fac parte nu urmărește să inițieze un nou referendum în viitorul apropiat, deoarece sondajele de opinie arată că majoritatea alegătorilor ar respinge în continuare aderarea.
Sursă: Financial Times
Foto: X/@EspenBarthEide
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.