Presa internațională comentează pe larg implicațiile, atât politice, cât și culturale ale celei de-a 70-a ediții a Eurovision, observând că victoria Bulgariei a scos Uniunea Europeană pentru Radio și Televiziune (EBU) dintr-o încurcătură ce ar fi amplificat anul viitor scandalul de anul acesta, când cinci țări (Spania, Olanda, Irlanda, Slovenia și Islanda) s-au retras în semn de protest față de acceptarea Israelului, considerat o țară agresoare, la fel ca Rusia (eliminată din 2022).
De asemenea, pe lângă boicotul celor cinci state, au existat inclusiv proteste ale populației civile, sâmbătă, când câteva mii de oameni s-au adunat în centrul Vienei, unde au scandat “United by genocide” (Uniți de genocid – adaptat de la motto-ul concursului “United by music”) și “Boycott Israel, Boycott Eurovision!”. Autoritățile au raportat 14 arestări la manifestații, după ce, la semifinale, mai multe persoane au fost scoase din sală, din cauza “manifestărilor mult prea expresive” legate de Noam Bettan, reprezentantul Israelului. Totuși, în finală, acesta a fost votat masiv de publicul european, obținând de la cetățeni al treilea cel mai mare punctaj, după Bulgaria și România.
The Guardian notează că EBU s-ar fi confruntat cu o criză majoră de imagine și de organizare dacă Israelul ar fi ieșit pe primul loc, iar votul pentru Bulgaria (care a câștigat și publicul și juriile de specialitate) a salvat situația.
The NY Times notează și controversele născute inițial de melodia “Choke Me” (în traducere – “Sufocă-mă”), interpretată de Alexandra Căpitănescu, care a ocupat locul trei în clasamentul final. Unii activiști pentru drepturile femeilor, au criticat mesajul acesteia susținând că ar avea conotații legate de o presupusă strangulare în timpul actului sexual. Dar Alexandra a precizat anterior concursului că versurile se referă la senzația de sufocare dată de anxietate și de gânduri negative, fiind inspirat de un sfat al mamei sale: “Nu te mai sufoca cu astfel de gânduri negative”. De altfel, organizatorii Eurovision verifică în mod constant piesele participanților, sugerând modificări dacă consideră că mesajul poate fi unul toxic pentru public. Ei nu au avut nicio sugestie în cazul melodiei ce a reprezntat în finală România, câștigând al doilea cel mai mare punctaj în preferințele publicului, dar abia locul 13 în cel al juriilor de specialitate.
De altfel, o adevărată furtună s-a stârnit în opinia publică din Republica Moldova, după ce juriul de specialitate al țării vecine a acordat României doar trei puncte, în timp ce publicul moldovean a acordat punctajul maxim. Punctajul maxim al juriului moldovean a fost oferit Poloniei, iar prezentatoarea Televiziunii Moldovei, Rita Druță, a publicat un scurt mesaj video după concurs în care și-a exprimat dezamăgirea și chiar a mărturisit că inițial nu a vrut să anunțe punctajul juriului. “Eu când am primit rezultatul și am văzut punctele alea – România, trei puncte, Ucraina în general nu era – am avut o reacție de șoc. <<Voi glumiți? Eu asta trebuie să anunț?>> […] L-am sunat pe domnul director de la Teleradio Moldova și am zis <<Domnul Andrei, scuzați-mă, dar eu refuz asta să prezint??”, a spus Rita Druță.
Există puține controverse legate de câștigătoarea Eurovision, DARA, care a adus prima victorie din istorie pentru Bulgaria. Melodia “Bangaranga” combină muzica dance modernă și chiar un ritm K-pop cu elemente tradiționale bulgare inspirate din ritualul “Kukeri”, o practică folclorică în care participanții poartă măști și costume pentru a alunga spiritele rele. Această fuziune între tradiție și pop contemporan a oferit Bulgariei o identitate clară într-o competiție în care autenticitatea culturală devine tot mai importantă. Faptul că DARA a câștigat atât votul juraților, cât și pe cel al publicului arată că piesa a reușit să depășească barierele culturale și să funcționeze atât artistic, cât și comercial, notează Politico. Bulgaria s-a afirmat, în această ediție a concursului, ca având și cea mai mare clară departajare din istoria competiției (cu 173 de puncte peste cel de-al doilea loc).
Ediția din acest an a Eurovision a avut zece mii de sectatori în sală și peste o sută de milioane de telespectatori. Datorită transmisiunilor live pe Youtube, TikTok și celelalte rețele sociale, este posibil ca ea să devină cel mai urmărit spectacol muzical din lume și din toate timpurile.
Surse: Politico, The Guardian, CNN
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.