Banca Mondială consideră că asistăm la cel mai mare șoc petrolier din istorie și, chiar în scenariul optimist în care Strâmtoarea Hormuz s-ar redeschide în luna mai, livrările de petrol nu vor putea reveni la nivelul de dinainte de război decât spre finalul anului. Impactul va fi sever asupra tuturor mărfurilor, dar mai ales asupra îngrășămintelor ce determină prețurile alimentelor la nivel global. Avertisment pentru statele supraîndatorate, privind creșterea dobânzilor.

În raportul său asupra piețelor de mărfuri (Commodity Markets Outlook), Banca Mondială ia în calcul mai multe scenarii pentru a determina impactul, din ce în ce mai grav al războiului din Golful Persic asupra economiei mondiale. Scumpierea acestora este doar un prim pas al unei crize mai ample care acum se profilează, căci creșterea inflației la nivel mondial, inevitabilă, va duce la creșteri ale dobânzilor, ceea ce va pune o presiune foarte mare asupra statelor îndatorate.

“Războiul lovește economia globală în valuri cumulative: mai întâi prin creșterea prețurilor la energie, apoi prin creșterea prețurilor la alimente și, în final, printr-o inflație generală mai mare, care va duce la creșterea ratelor dobânzilor și va face ca datoria să fie și mai scumpă”, a declarat Indermit Gill, economist-șef al Grupului Băncii Mondiale.

De asemenea, impactul se va simți și la nivel personal, căci, mai arată Gill, “cei mai săraci oameni, care își dau cea mai mare parte din venitul lor pe alimente și combustibili, vor fi și cel mai grav afectați, în mod similar cu țările în curs de dezvoltare (mai sărace – n.r.) care se luptă deja cu poveri mari ale datoriilor. Toate acestea sunt o reamintire a unui adevăr crud: războiul este opusul dezvoltării”, a mai spus economistul șef al Băncii Mondiale.

Sinteza raportului, scenariul optimist (războiul se termină, iar Strâmtoarea Hormuz se redeschide în luna mai):

• Atacurile asupra infrastructurii energetice și întreruperea transportului maritim prin Strâmtoarea Hormuz a declanșat cel mai mare șoc pe partea de ofertă de petrol înregistrat vreodată în instorie.
• Chiar și după ce s-au moderat față de vârful inițial, prețurile petrolului Brent au rămas cu peste 50% mai mari la mijlocul lunii aprilie decât erau la începutul anului. Pe întreg anul, petrolul va avea un preț mediu de 86 de dolari pe baril, dar numai în scenariul (optimist) în care cele mai acute perturbări se vor încheia în luna mai. Chiar și în această situație, transportul maritim prin Strâmtoarea Hormuz nu va putea reveni la nivelurile de dinainte de război, decât treptat, până la sfârșitul anului 2026.
• În medie preconizează că prețurile la energie vor crește cu 24% în acest an, atingând cel mai înalt nivel de la invazia Rusiei în Ucraina în 2022.
• Se preconizează că prețurile generale ale mărfurilor vor crește cu 16% în 2026, determinate de creșterea prețurilor la energie și îngrășăminte și de prețurile record pentru mai multe metale cheie.
• Șocul va avea implicații serioase pentru crearea de locuri de muncă și pentru dezvoltare.
• Prețurile îngrășămintelor vor crește pe medie cu 31% în 2026, determinate de o creștere de 60% a prețurilor la uree. Accesibilitatea îngrășămintelor va ajunge la cel mai scăzut nivel din 2022 și până acum, cu impact asupra veniturilor fermierilor dar și a randamentelor viitoarelor culturi.
• Dacă conflictul se dovedește a fi mai prelungit, aceste presiuni asupra aprovizionării cu alimente și a accesibilității acestora ar putea împinge până la 45 de milioane de oameni în insecuritate alimentară acută în acest an.
• Prețurile metalelor de bază, inclusiv aluminiul, cuprul și staniul, vor atinge maxime istorice, reflectând cererea puternică legată de industrii precum centrele de date, vehiculele electrice și energia regenerabilă.
• Metalele prețioase continuă să doboare recorduri de preț și volatilitate, prețurile medii fiind estimate să crească cu 42% în 2026, deoarece incertitudinea geopolitică alimentează cererea de active refugiu.
• Aceste șocuri vor crește inflația la nivel mondial, ceea ce va tăia din creșterea economică.
• Economiile afectate direct de conflict vor fi cel mai puternic afectate, iar 70% dintre importatorii de mărfuri și peste 60% dintre exportatorii de mărfuri din întreaga lume ar putea înregistra o creștere mai slabă decât cea prevăzută în ianuarie.

Într-un scenariu în care Strâmtoarea Hormuz rămâne blocată o perioadă și mai mare, petrolul ar putea ajunge la o medie anuală de 115 dolari pe baril în 2026 (azi, 29 aprilie, este 112 dolari). În cazul în care instalațiile critice de petrol și gaze suferă mai multe daune, iar volumele exporturilor se recuperează mai lent, se va produce un efect de domino asupra prețurilor îngrășămintelor și a surselor alternative de energie, cum ar fi biocombustibilii. În cadrul acestui scenariu, inflația în economiile în curs de dezvoltare ar putea crește la 5,8% (față de 4,7% anul trecut și 5,1% în scenariul optimist).

Problema, observă Ayhan Kose, economist-șef adjunct al Băncii Mondiale, este că deja multe state vin după “o succesiune de șocuri de-a lungul acestui deceniu (pandemie, războiul din Ucraina) care au redus drastic spațiul fiscal disponibil (deficitul public) pentru a mai lăsa guvernelor posibilitatea de a răspunde actualei crize istorice de aprovizionare cu energie. Din acest motiv, guvernele trebuie să reziste tentației unor măsuri ample și nețintite de sprijin fiscal (subvenții), care ar putea distorsiona piețele și ar eroda rezervele fiscale. În schimb, acestea ar trebui să se concentreze pe un sprijin rapid și temporar, direcționat către cele mai vulnerabile gospodării”.

Sursa: Banca Mondială