Ungaria va organiza alegeri parlamentare pe 12 aprilie, considerate drept unul dintre cele mai importante scrutinuri din Europa, în acest an. Premierul actual, Viktor Orbán, aflat la putere din 2010, a transformat Ungaria în ceea ce el numește o “democrație iliberală”, declarându-se cel care apără în Europa “valorile familiale creștine tradiționale împotriva unui atac al liberalismului occidental și al multiculturalismului”. Cele patru guvernări succesive ale sale au erodat statul de drept din Ungaria, umplând instanțele cu judecători loiali lui și transformând până la 80% din mass-media țării într-o mașinărie de propagandă pentru el și partidul său de extremă dreapta, Fidesz, explică mai multe publicații europene.
Pe scena internațională, acesta a avut conflicte frecvente cu UE pe tema statului de drept, a migrației, a drepturilor comunității LGBTQ+ și a sprijinului Ucrainei. De asemenea, Orbán a menținut legături strânse cu Rusia, comparativ cu majoritatea liderilor UE care nu au făcut acest lucru, și a continuat să cumpere petrol și gaze rusești. Cel mai recent scandal este cel al ministrului ungar de Externe, Péter Szijjártó, care a recunoscut că l-a sunat în mod regulat pe omologul său din Rusia, Serghei Lavrov, în timpul unor reuniuni-cheie ale UE.
În cadrul alegerilor din această lună, partidul lui Orbán se confruntă cu o provocare serioasă din partea partidului din opoziție al lui Péter Magyar. De-a lungul timpului, Magyar, care a făcut parte în trecut din cercul restrâns al lui Orbán, a devenit o figură importantă din opoziție, după ce s-a rupt de guvern și l-a acuzat pe premierul Ungariei de corupție și propagandă pro-rusă. Partidul său, Tisza, a câștigat rapid susținerea oamenilor, clasându-se pe locul al doilea la alegerile europarlamentare din iunie 2024 din Ungaria (30% din voturi).
Magyar a promis să readucă Ungaria pe o traiectorie pro-UE, să pună capăt dependenței de energia rusă, să restabilească independența mass-mediei publice și a sistemului judiciar, să stimuleze economia, să oprească corupția masivă din era Orbán, să reorganizeze achizițiile publice și să deblocheze fondurile UE înghețate.
Cu toate acestea, chiar dacă partidul lui Magyar ar câștiga alegerile, se va confrunta cu mai multe probleme, din cauza schimbărilor făcute de actualul premier de-a lungul anilor. Prima provocare majoră ar fi elaborarea unui buget care să finanțeze promisiunile sale electorale, inclusiv creșterea cheltuielilor în domenii precum sănătatea, după ani de investiții insuficiente. Totuși, acest lucru va fi dificil, deoarece guvernul actual a pus deja presiune pe finanțele publice, ajungând încă din februarie la jumătate din ținta de deficit stabilită pentru 2026, prin cheltuielile preelectorale.
Situația este complicată și mai mult de consiliul bugetar, format din loialiști ai Fidesz, partidul lui Orban, cu mandate între 6 și 12 ani, care deține dreptul de veto asupra bugetului. Dacă nu se aprobă niciun buget, președintele Tamás Sulyok ar putea convoca alegeri anticipate.
În plus, foarte multe legi importante – care țin de justiție, presă, sistem electoral – pot fi modificate doar cu o majoritate de două treimi în Parlament. Dacă opoziția nu obține acest scor, va fi practic blocată în încercarea de a schimba regulile jocului. Și instituțiile-cheie sunt controlate de oameni numiți de Fidesz: Curtea Constituțională, procurorii, conducerea instanțelor sau autoritățile media. Acestea pot invalida legi sau pot încetini reformele. Chiar și președintele are puteri extinse și poate retrimite legi în parlament sau le poate contesta la Curtea Constituțională. În același timp, Ungaria are miliarde de euro blocate de la Uniunea Europeană, iar deblocarea acestor fonduri depinde de reforme pe care noul guvern ar putea să nu le poată adopta fără majoritatea necesară.
Din 2010, Viktor Orbán a remodelat sistemul electoral al Ungariei în așa fel încât să favorizeze partidul său, Fidesz. Numărul de locuri în parlament a fost redus la 199, cu circumscripții electorale inegale care permit obținerea victoriei cu un număr mai mic de voturi în zonele favorabile Fidesz. Asta înseamnă că, deși partidul Tisza al lui Magyar conduce în majoritatea sondajelor, va avea nevoie de un avantaj în fața partidului lui Orban de aproximativ 6%. Sondajele sugerează că Tisza se situează la aproximativ 50% intenție de voturi, comparativ cu 39% pentru Fidesz, însă până la un sfert dintre alegători sunt încă indeciși.
Există și preocupări legate de “turismul electoral”. Din 2021, maghiarii se pot înregistra pentru a vota în circumscripții în care nu locuiesc. Kim Lane Scheppele, profesoară la Universitatea Princeton și expertă în procesul electoral din Ungaria a declarat pentru Politico: “Orbán știe cine sunt alegătorii săi. Fidesz dispune de sondaje interne foarte bune și de baze de date extrem de detaliate. Este ilegal să se colecteze o cantitate mare de date personale despre alegători, dar Fidesz face acest lucru de zeci de ani, așa că are capacitatea de a muta alegătorii în circumscripțiile pe care Fidesz se teme că le-ar putea pierde”. Mai mult, Orbán a extins dreptul de vot la etnicii maghiari care locuiesc în țările vecine. Mulți dintre aceștia susțin partidul Fidesz, iar participarea lor ar ajuta partidul în cadrul alegerilor. De asemenea, există acuzații repetate de cumpărare de voturi, prin bani și inclusiv mâncare, în special în comunitățile mai sărace.
O altă problemă este controlul asupra mass-media. În 2018, Orbán a înființat Fundația pentru Presă și Mass-Media din Europa Centrală (KESMA), în cadrul căreia partenerii de afaceri ai acestuia au contribuit la integrarea a sute de instituții media locale, regionale și naționale care difuzează acum narativa partidului Fidesz. Publicațiile independente au înregistrat un declin, parțial din cauza presiunilor financiare. Orice încercare a rezolva situația are nevoie de o majoritate parlamentară de două treimi.
Contextul este complicat și politic. Orbán are experiență în opoziție și ar putea folosi tactici dure pentru a destabiliza un nou guvern, inclusiv proteste sau blocaje parlamentare, așa cum s-a întâmplat în trecut. În acest context, miza alegerilor nu este doar cine câștigă votul, ci câtă putere reală va avea câștigătorul după aceea. Indiferent de rezultat, perioada următoare se anunță tensionată, cu riscul unor conflicte politice prelungite și al unui blocaj care ar putea afecta atât economia, cât și relația Ungariei cu Uniunea Europeană.
Surse: The Guardian, Politico
Foto: Facebook Peter Magyar
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.