Parchetul European (EPPO), condus de Laura Codruța Kovesi, a mai informat că, pe lângă cei 16, biroul său din Atena a trimis informații parlamentului și despre presupusa implicare a unui fost ministru al Dezvoltării Rurale și Alimentației și a adjunctului său. Cazul vizează fapte care ar fi avut loc în 2021 și face parte dintr-o serie mai amplă de investigații ale EPPO privind posibile fraude legate de gestionarea fondurilor UE de către funcționari ai agenției grecești pentru plăți agricole.
Procurorul-șef european a solicitat ridicarea imunității pentru a putea continua ancheta și a stabili toate faptele, atât în ceea ce privește eventuale vinovății, cât și posibile dovezi în favoarea suspecților. Infracțiunile investigate includ instigare la abuz de încredere, fraudă informatică și fals în declarații, toate cu scopul obținerii unor beneficii ilegale din fonduri europene.
În paralel, referitor la ministrul vizat de anchetă, legislația din Grecia obligă ca orice suspiciune legată de fapte comise de miniștri în timpul mandatului să fie analizată de parlament. Această procedură limitează capacitatea EPPO de a ancheta integral cazul și duce astfel la separarea investigației, în funcție de statutul persoanelor vizate.
EPPO are mai multe anchete în curs privind schema de fraudă cu fonduri acordate de agenția de plăți OPEKEPE. Este vorba de zeci de cazuri în care persoane au primit subvenții europene pentru pășuni pe care nu le dețineau și nu le închiriaseră sau pentru activități agricole care nu au existat niciodată. Sistemul de plată era gestionat de agenția de stat OPEKEPE, instituția responsabilă cu distribuirea a aproximativ 3 miliarde de euro anual către sute de mii de beneficiari.
Schema a devenit posibilă după modificări legislative din 2017, care au extins suprafețele eligibile pentru pășunat. În Grecia, acest lucru a dus aproape la dublarea terenurilor care puteau primi subvenții, deschizând oportunități pentru abuzuri. Potrivit anchetatorilor, persoane din interiorul sistemului ar fi avut acces la baza de date cu terenurile disponibile și ar fi coordonat atribuirea lor fictivă către diferiți “beneficiari”.
Concret, cei implicați declarau că dețin sau folosesc terenuri din alte zone ale țării, fără documente justificative reale. Autoritățile nu verificau contractele de proprietate sau istoricul terenurilor, iar aceleași suprafețe erau “mutate” de la un beneficiar la altul de la un an la altul, fără să apară suprapuneri evidente. Ancheta arată că frauda funcționa pe mai multe niveluri: persoane din interior ofereau informații despre terenurile disponibile, unele cereri suspecte erau ignorate sau aprobate intenționat, iar oficialii care încercau să oprească mecanismul erau înlăturați din funcții. Mai mulți șefi ai agenției au fost schimbați în ultimii ani după ce au încercat să blocheze plăți suspecte.
Un rol cheie în descoperirea neregulilor l-a avut un auditor intern al agenției, care a identificat discrepanțe comparând declarațiile din ani diferiți. După ce a semnalat problema, acesta a fost marginalizat și îndepărtat din funcție, iar accesul la date i-a fost restricționat. Valoarea fondurilor obținute ilegal este estimată la aproximativ 45 de milioane de euro pe an, ceea ce face din acest caz una dintre cele mai mari fraude recente legate de politica agricolă a Uniunii Europene.
Foto: Costas1962 | Dreamstime
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.