Petrolul european de referință (Brent) a închis vineri seara la 114 dolari/baril, în creștere cu 55% față de valoarea pe care o avea înainte de declanșarea conflictului (pe 28 februarie), și foarte aproape de maximele atinse pe 9 martie, înainte ca SUA și statele AIE să anunțe eliberarea unor mari cantități de petrol din rezerve. Totuși, acestea intră în piață cu o viteză mult prea mică, iar prețurile s-au domolit doar pentru scurt timp, în timp ce din Golf plecau zilnic 1.743 de petroliere, cu o cantitate de zece ori mai mare decât cea care poate fi disponibilizată într-o zi din rezervele statelor.
De la începutul conflictului, doar 32 de petroliere au reușit să treacă prin Strâmtoarea Hormuz, cele mai multe dintre ele cu destinații către China și alte state asociate cu Iranul.
Între timp, acțiunile de pe Wall Street au înregistrat vineri o a doua zi consecutivă de scădere abruptă consecutivă, indicele de referință S&P 500 pierzând -7,4% de la începutul războiului, cea mai mare scădere lunară din septembrie 2022. Indicele compozit Nasdaq, axat pe tehnologie, a intrat joi în zona de corecție, pierzând mai mult de -10% față de vârful din octombrie.
Costurile de împrumut ale tuturor statelor lumii au crescut vertiginos în acest timp – randamentele obligațiunilor de trezorerie ale SUA pe zece ani au crescut cu o jumătate de punct procentual (până la 4,43%), în timp ce ale României au crescut cu mai mult de un punct procentual, până la peste 7,4%. La sfârșitul acestei luni, dobânzile la care statul român s-ar împrumuta, dacă ar deschide o nouă emisiune ar fi de 7,2%.
În timp ce tot mai mulți economiști (inclusiv președinta BCE) avertizează deja că a fost depășit pragul de la care o recesiune globală nu mai poate fi evitată, vineri seara, secretarul de stat american, Marco Rubio, a spus că războiul din Iran s-ar putea prelungi “câteva săptămâni, dar nu luni”.
Joi, Trump a declarat că Iranul are termen până pe 6 aprilie pentru a ajunge la un acord cu SUA. Vineri, premierul polonez, Donald Tusk, a spus că, în baza informațiilor primite de la aliați, este foarte posibil ca “zilele și săptămânile următoare ar putea duce la o escaladare a situației în Orientul Mijlociu”. Tusk pare a sugera fie că și alte state din Golf ar putea intra în război, fie că SUA ar putea porni o ofensivă terestră.
Sursă alternativă: FT
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.