Financial Times evidențiază faptul că inteligența artificială a jucat un rol important în modul în care armata SUA a luat până acum decizii în războiul cu Iranul, unde Pentagonul a anunțat că a lovit peste două mii de ținte în doar patru zile. FT arată că acest lucru nu ar fi fost posibil fără ajutorul sistemelor AI fiindcă analizează rapid cantități foarte mari de informații colectate de drone, sateliți, avioane sau de oameni de la sol, iar pe baza acestor date pot propune rapid posibile ținte și se pot lua decizii într-un timp mult mai scurt. Prin comparație, în campania împotriva organizației ISIS din Irak și Siria, același număr de atacuri a fost realizat în aproximativ șase luni.
În centrul acestui sistem se află platforma informatică Maven, dezvoltată de compania americană Palantir. Sistemul funcționează ca un “creier” software care centralizează datele din mai multe surse și ajută militarii să identifice ținte, să stabilească prioritățile și să aleagă tipul de armament potrivit. De asemenea, platforma analizează ulterior rezultatele loviturilor pentru a evalua pagubele produse. Sistemul lucrează împreună cu AI-ul Claude de la Anthropic, care poate ajuta la interpretarea informațiilor și la formularea unor opțiuni de acțiune pentru comandanți.
Până în mai 2025, sistemul Maven era folosit de peste 20.000 de oameni din 35 de structuri militare diferite, iar acum, spun specialiștii contactați de FT, numărul ar putea fi aproape 50.000 doar în SUA. Chiar și NATO a început să folosească Maven în 2025. Pe lângă acesta, mai sunt și alte tipuri de AI care sunt folosite în războiul din Iran, Gaza, dar și Ucraina, inclusiv pentru navigație automată și recunoaștere vizuală.
Specialiștii spun că aceste sisteme au redus drastic timpul necesar pentru luarea deciziilor militare. Dacă în trecut procesul presupunea tipărirea unor rapoarte și aprobări succesive din partea comandanților, ceea ce putea dura ore sau chiar zile, noile tehnologii pot genera și analiza opțiuni în câteva minute sau chiar secunde.
Pe lângă analiza datelor, alte tipuri de inteligență artificială sunt folosite pentru recunoașterea imaginilor sau pentru navigația autonomă a unor sisteme militare. De exemplu, programe capabile să analizeze imagini video ar putea identifica rapid lansatoare de rachete sau alte obiective militare în imaginile filmate de drone, o sarcină care înainte necesita multe ore de analiză manuală.
Totuși, extinderea acestor tehnologii ridică și probleme serioase. Criticii avertizează că viteza foarte mare cu care sunt generate țintele ar putea reduce capacitatea oamenilor de a verifica dacă informațiile sunt corecte sau dacă obiectivele sunt cu adevărat militare. Îngrijorările au crescut după un incident în care o școală primară de fete din orașul Minab, în sudul Iranului, a fost bombardată. Nu este clar dacă inteligența artificială a avut vreun rol în identificarea acelei ținte. Ancheta preliminară a Pentagonului a determinat că Armata SUA este cea care a atacat școala, în prima zi de război cu Iranul. Aparent, au fost folosite date vechi, despre care nu se știe dacă au mai fost verificate. Clădirea a făcut, la un moment dat, parte dintr-o bază a Gardienilor Revoluției, de care a fost separată până în 2016.
Potrivit organizației Semiluna Roșie, în timpul operațiunilor militare din Iran au fost lovite peste 20.000 de clădiri non-militare, dintre care peste 17.000 erau locuințe. Aceste cifre nu au fost confirmate independent, dar ele au alimentat dezbaterea despre riscurile utilizării accelerate a sistemelor automate de analiză.
Cercetătorii care studiază relația dintre tehnologie și război spun că principala problemă este transparența. Sistemele moderne de inteligență artificială pot face milioane de calcule pe secundă pentru a genera recomandări, iar procesul prin care ajung la o concluzie este dificil de urmărit chiar și pentru specialiști. În aceste condiții, arată FT, devine complicat de stabilit dacă omul sau algoritmul poartă responsabilitatea finală pentru o decizie militară și se pune problema dacă oamenii vor putea păstra controlul real asupra deciziilor generate de aceste sisteme.
Sursa: The Financial Times
Foto: Dragoscondrea| Dreamstime.com
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.