Aparent, atacurile iraniene s-au corelat cu anunțul Agenției Internaționale pentru Energie privind eliberarea unor cantități imense de petrol din rezerve și au urmărit contracararea efectului acestui anunț. De la 82 de dolari, marți după amiază, când s-a profilat această intervenție în piață, cotația petrolului european Brent a sărit până la 101 dolari/baril, joi dimineață.
Două petroliere ard, în largul apelor irakiene, aparent lovite de ambarcațiuni mici, încărcate cu explozibili. De altfel, Irakul și-a oprit complet operațiunile portuare. Alte patru nave încărcate cu petrol au fost lovite de proiectile, posibil drone, ridicând la 16 numărul navelor comerciale lovite de la începutul conflictului, în urmă cu 12 zile.
Totuși, Gărzile Revoluționare iraniene par a-și fi nuanțat amenințările, declarând acum că “nu vor permite trecerea niciunui litru de petrol” din Golf prin Strâmtoarea Hormuz, până când SUA și Israelul nu își vor opri atacurile, ceea ce poate implica faptul că vor permite trecerea dacă bombardamentele se opresc.
Dar declarațiile de miercuri seara ale lui Donald Trump au continuat să fie unele contradictorii – președintele american susține că nu ar mai fi nimic de lovit în Iran și că companiile petroliere ar trebui să folosească strâmtoarea pentru că nu ar mai avea cine să le atace, fapt contrazis de evenimente. Tot Trump a susținut apoi că “nu am terminat încă cu Iranul”, sugerând astfel că bombardamentele vor continua.
În același timp, Iranul dă și el mesaje amestecate, care sugerează că în interior ar putea exista o despărțire a comenzii sau chiar o luptă pentru putere. Potrivit Bloomberg, Iranul a comunicat pe canale intermediare (prin țări europene și din Orientul Mijlociu) că ar putea fi de acord cu o încetare a focului dacă SUA și Israelul dau garanții că nu vor mai ataca nici în viitor. Miercuri seară, președintele iranian Masoud Pezeșkian a declarat că singura modalitate de a pune capăt războiului este “recunoașterea drepturilor legitime ale Iranului, plata despăgubirilor și garanții internaționale ferme împotriva viitoarelor agresiuni”. El a spus că a transmis acest mesaj liderilor Rusiei și Pakistanului. Dar președintele nu conduce Gărzile Revoluționare și, deși el este ales în Iran, joacă mai mult un rol de prim-ministru, subordonat el însuși conducerii religioase a țării. De exemplu, sâmbătă, președintele iranian a cerut scuze țărilor vecine atacate și a promis că acest lucru nu se va mai întâmpla, dar câteva ore mai târziu bombardamentele au fost reluate și chiar intensificate.
Oricum, scrie Bloomberg, “nu este clar dacă SUA ar fi dispuse să ofere Iranului astfel de garanții și nici dacă ar putea determina Israelul să facă același lucru”.
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.