Parlamentul a aprobat amplasarea în România a unor trupe și echipamente militare americane noncinetice (neofensive) – avioane de alimentare în aer, echipamente de supraveghere și de comunicații. Parlamentarii AUR, SOS și POT au întrerupt de mai multe ori ședința și nu au votat.

UPDATE, ora 17:55. Parlamentul a aprobat solicitarea președintelui Nicușor Dan de amplasare în România a unor trupe și echipamente militare americane, noncinetice (neofensive). Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a avizat, anterior, solicitarea președintelui înaintată la propunerea premierului României, după consultarea CSAT. Ședința a fost întreruptă de mai multe ori de parlamentarii opoziției, din AUR, SOS. și POT, care au vociferat și fluierat în sală. În cele din urmă, dezbaterile au fost suspendate și s-a trecut la vot.

Dintre cei 436 de parlamentari, la începutul ședinței au fost prezenți 337. În cele din urmă, solicitarea președintelui a fost aprobată cu 272 de voturi ”pentru”. AUR, SOS și POT nu au votat propunerea. ”Aprobarea solicitării SUA reprezintă un gest firesc și necesar. E un semnal clar că România își respectă angajamentele și e un partener serios”, a declarat Sorin Grindeanu, primul care a luat cuvântul.

George Simion a anunțat că AUR nu va vota propunerea: ”O decizie luată pe genunchi, care afectează destinul unei națiuni. Jurământul nostru a fost față de poporul român, nu față de o altă entitate, și anunțăm că nu putem vota. Nu avem garanția că scopul și intenția sunt doar defensive, nu avem garanția că aceste baze vor fi apărate, nu știm câți militari vor rămâne. Prețuim parteneriatul cu SUA, dar avem datoria de a apăra cetățenii români de război. Nu le putem garanta că în momentul ăsta nu există riscuri de securitate pentru ei”.

De asemenea, Ana Maria Gavrilă a anunțat că POT nu va vota: ”POT susține SUA, parteneriatul strategic, dar nu putem să luăm decizii în orb”.

Știrea inițială. Ședința CSAT a avut loc miercuri dimineață la Palatul Cotroceni, începând cu ora 9:30, la inițiativa președintelui Nicușor Dan. Printre subiectele discutate a fost dislocarea temporară a unor echipamente și forțe militare americane în România: “Este vorba de avioane de realimentare, cum deja s-a vorbit în spațiul public, a unor echipamente de monitorizare și a unor echipamente de comunicații satelitare. Acestea din urmă, în corelare cu scutul de la Deveselu. Subliniez că aceste echipamente sunt defensive, nu sunt înzestrate cu armament propriu-zis, deci în termeni tehnici se spune că ele sunt echipamente noncinetice. E vorba de echipamente care sporesc securitatea României, deci îi asigur pe români că nu au motive de îngrijorare. Țara lor este una sigură, ba chiar mai sigură”. 

Președintele a afirmat că, într-o ședință care va avea loc tot astăzi în cadrul parlamentului, se va decide dacă ele vor fi dislocate în baza acordului de parteneriat România – SUA. “Este o colaborare a României cu SUA similară cu o colaborare pe care alte țări din NATO o fac”, subliniază Nicușor Dan.

Printre subiecte s-a dezbătut: 

• • Situația din Orientul Mijlociu, dintr-o perspectivă militară, cât și situația românilor din zonă. Am avut o expunere a doamnei ministre de Externe a situației cetățenilor de acolo. Au revenit aproape 5.700 de oameni din acea zonă, dintre care 3.500 au fost ajutați într-un fel sau altul de autorități.
  • Partea politică a conflictului. România, împreună cu țările europene, încearcă prin mijloace diplomatice și politice să oprească acest război, care are consecințe economice și asupra românilor care se află în Orientul Mijlociu. Recent, a avut loc o reuniune a reprezentanților UE cu reprezentanții Consiliului Golfului, care au condamnat atacurile iraniene asupra țărilor din Golf.
  • Consecințele economice ale conflictului, creșterea prețurilor pe piața internațională a petrolului. Domnul ministru al Energiei a făcut o prezentare a situației generale și am avut discuții cu dumnealui, cu ministrul de Finanțe și cu prim-ministrul despre scenarii la care să ne așteptăm și care va fi reacția statului român. În ceea ce privește gazul, guvernul a adoptat deja o schemă de plafonare a prețurilor pentru populație și companii.
  • Dislocarea temporară a unor echipamente și forțe militare americane în România. Așa cum am spus, pentru ca aceste echipamente și aceste forțe militare să ajungă în România, este nevoie de votul parlamentului. În urma ședinței CSAT, am trimis o scrisoare parlamentului și va fi o dezbatere în această după-amiază. E vorba de echipamente care sporesc securitatea României, deci îi asigur pe români că nu au motive de îngrijorare. Țara lor este una sigură, ba chiar mai sigură.

Discuțiile din CSAT apar în urma izbucnirii războiului din Orientul Mijlociu și a extinderii graduale ale acestuia până la granițele Europei. Luni, Iranul a lansat a doua rachetă spre Turcia, iar anterior, o bază militară britanică din Cipru a fost vizată de un alt atac iranian.

De altfel, discuțiile vin ulterior reorganizării prezenței militare americane pe flancul estic al NATO, inclusiv în România. Aceasta a fost anunțată în urmă cu aproximativ patru luni de președintele Donald Trump și a creat un val de reacții. În urma acestei ajustări militare, aproximativ o mie de militari americani au fost retrași din țară, în principal din brigada de luptă staționată la baza Mihail Kogălniceanu.

După retragere, în România au rămas aproximativ 500 de militari americani, conform datelor oficiale, distribuiți în cele 3 baze principale – la Mihail Kogălniceanu, Câmpia Turzii și la baza militară Deveselu, unde funcționează sistemul american de apărare antirachetă Aegis Ashore.

Foto: Administrația Prezidențială