În raportul anual al serviciilor de informații lituaniene privind amenințările la adresa securității se arată că Rusia a început să își extindă unitățile militare de la granița cu statele NATO, iar experiența obținută de trupe în Ucraina ar putea fi în beneficiul acesteia. De altfel, aceste unități ar putea fi folosite, pe viitor, ca baze de operațiuni în eventualitatea unui conflict cu NATO, după încheierea războiului din Ucraina.
Serviciile de informații din Lituania mai avertizează că, în cazul în care sancțiunile occidentale ar fi ridicate, Rusia ar fi pregătită pentru un conflict militar de amploare cu alianța, în aproximativ șase ani. “Rusia ar avea nu numai o armată cu 30-50% mai mare decât cea pe care o avea înainte de război, ci și una relativ modernizată. Rezervele strategice de arme și muniție ar fi complet refăcute, ceea ce ar permite Moscovei să fie pregătită pentru un conflict convențional cu NATO”, se arată în raportul serviciilor secrete lituaniene.
Potrivit raportului, principalele obiective ale Rusiei rămân modificarea balanței de putere în Europa în favoarea sa și subjugarea totală a Ucrainei.
Industria militară rusă a fost intensificată, inclusiv cu sprijin din partea Chinei, ceea ce a redus dependența sa de tehnologiile occidentale. Astfel, după încheierea războiului, surplusul de armament ar putea avea consecințe pentru securitatea globală, mai avertizează serviciile lituaniene.
Lituania, stat membru al NATO și al UE, are graniță atât cu Rusia, cât și cu Belarus și este unul dintre cei mai vocali susținători ai Ucrainei.
Deși raportul menționează și exploziile unor colete din 2024, pe care le atribuie serviciilor de informații militare ruse, clasează sabotajele repetate ce au implicat conducte de gaz și cabluri electrice din Marea Baltică, ce au avut loc în 2023, nu au fost deliberate, în ciuda faptului că au implicat nave care plecau din porturi rusești. Totuși, serviciile de informații nu precizează cum au ajuns la această concluzie.
Separat, Rusia amenință Finlanda că va reacționa dacă va permite amplasarea de arme nucleare pe teritoriul său, spunând că o astfel de decizie “ar face statul nordic mai vulnerabil”. Reacția apare după ce Finlanda, membră NATO, a anunțat că intenționează să renunțe la interdicția de lungă durată privind găzduirea armelor nucleare, ceea ce ar putea permite amplasarea acestora pe teritoriul său, în perioade de război.
“Această declarație duce la o escaladare a tensiunilor pe continentul european și sporește vulnerabilitatea Finlandei. Prin amplasarea de arme nucleare pe teritoriul său, Finlanda începe să ne amenințe, iar dacă Finlanda ne amenință, vom lua măsurile corespunzătoare“, a avertizat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Președintele finlandez Alexander Stubb a precizat că schimbarea nu este determinată de o amenințare imediată, “ci are scopul de a permite țării să participe pe deplin la planificarea nucleară a NATO”. Acesta a subliniat că țara nu dorește amplasarea permanentă a armelor nucleare, însă încearcă să-și alinieze politica cu cea a altor state nordice.
Finlanda are o frontieră de aproximativ 1.340 km cu Rusia și a aderat la NATO în 2023, după invazia Rusiei în Ucraina.
Sursă alternativă: Reuters
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.