Președintele Franței, Emmanuel Macron, a anunțat un plan major de extindere a protecției nucleare franceze către mai multe state europene, într-un moment în care securitatea continentului este pusă sub presiune de războiul din Ucraina și de incertitudinile privind angajamentul Statelor Unite. În 2020, Macron a sugerat ca țările europene să discute serios despre posibilitatea ca această protecție franceză să fie gândită și într-o dimensiune europeană, nu doar națională. Răspunsul a fost, însă, aproape inexistent. Țările europene nu au arătat interes real. La acel moment, multe state încă aveau încredere solidă în garanțiile de securitate oferite de SUA prin NATO și nu vedeau necesitatea unei dezbateri sensibile despre rolul armelor nucleare franceze.
De această dată, liderul francez a venit cu un plan concret și consideră că aliații sunt pregătiți să asculte. Într-un discurs susținut luni, Macron a propus un nou concept numit “descurajare avansată”, prin care Franța ar putea extinde protecția oferită de arsenalul său nuclear mai adânc în Europa. Concret, planul prevede desfășurarea temporară în țări aliate a unor avioane franceze capabile să transporte arme nucleare, precum modelul Dassault Rafale, precum și participarea acestor state la exerciții de descurajare nucleară. De asemenea, forțele convenționale ale aliaților ar putea fi implicate în activități legate de strategia nucleară a Franței.
Olanda. Inițiativa marchează o schimbare importantă față de poziția tradițională a Franței, care și-a păstrat mereu controlul strict asupra propriei forțe nucleare, independentă de structurile NATO. Discuțiile au început deja cu Germania, Polonia, Suedia, Danemarca, Grecia, Belgia și Olanda. Ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a confirmat că România a fost invitată de Franța să participe la discuția privind “umbrela nucleară”, la inițiativa lui Emmanuel Macron, precizând totodată că decizia va aparține CSAT.
În același timp, decizia finală privind folosirea armelor nucleare ar rămâne exclusiv la președintele francez. El continuă astfel linia începută încă din perioada lui Charles de Gaulle, când Franța a susținut că interesele sale vitale au și o dimensiune europeană și sunt apărate de propria forță nucleară independentă, explică FT.
Anunțul vine într-un context internațional tensionat. Invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022 și declarațiile repetate ale președintelui rus Vladimir Putin privind arsenalul nuclear au readus în prim-plan riscul unei confruntări nucleare. În paralel, China își extinde rapid capacitățile nucleare, iar Coreea de Nord continuă testele și amenințările. Mai multe tratate internaționale care limitau armele nucleare în perioada Războiului Rece au fost suspendate sau au expirat.
În acest context, Macron a afirmat că următoarele decenii vor fi “o eră a armelor nucleare” și că Europa nu își mai poate permite să depindă exclusiv de protecția americană. Încrederea în garanțiile de securitate ale SUA a fost afectată în ultimii ani, inclusiv din cauza declarațiilor fostului și actualului președinte american Donald Trump, care au stârnit temeri privind soliditatea angajamentului american față de aliații europeni.
Macron a subliniat că propunerea sa nu înlocuiește descurajarea oferită de SUA prin NATO, ci o completează. În acest sens, Franța, Marea Britanie și Germania au început o coordonare mai strânsă. În iulie 2025, Franța și Regatul Unit au semnat Declarația de la Northwood, care prevede un nivel fără precedent de cooperare în domeniul politicii nucleare. Luni, Macron și cancelarul german Friedrich Merz au anunțat crearea unui grup franco-german de coordonare nucleară. Un mecanism similar există deja între Paris și Londra.
Totuși, există și obstacole. Franța a părăsit în 1966 grupul de planificare nucleară al NATO pentru a-și menține independența strategică, iar doctrina sa nucleară este diferită de cea a Alianței. Germania, în schimb, insistă ca dialogul să se desfășoare în cadrul NATO, ceea ce ar putea genera tensiuni între diferitele viziuni strategice.
Inițiativa franceză reflectă o schimbare profundă în politica de securitate a Europei. În fața unui mediu internațional tot mai instabil, marile puteri europene încearcă să își consolideze autonomia strategică și să își asume un rol mai activ în propria apărare.
Sursa: The Financial Times
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.