
Potrivit legislației sud-coreene, fapta de care se face vinovat Yoon Suk Yeol se pedepsește în trei moduri: fie prin condamnarea la moarte, fie prin închisoare pe viață cu regim de muncă, fie prin închisoare pe viață fără regim de muncă. Procurorii au cerut aplicarea pedepsei cu moartea, cu argumentul că Yeol a comis “un act de distrugere gravă a ordinii constituționale” prin mobilizarea trupelor care au înconjurat parlamentul și prin încercarea de a-i aresta pe liderii opoziției parlamentare. Totuși, instanța a decis să îl condamne la închisoare pe viață cu regim de muncă.
Yoon Suk Yeol este, astfel, primul președinte sud-coreean care a fost condamnat la o pedeapsă maximă, de la instaurarea democrației, însă decizia nu este definitivă, iar avocații fostului președinte vor face cel mai probabil apel. El a susținut mereu că este nevinovat, că ancheta este motivată politic și că a decretat legea marțială pentru că, la acel moment, “țara era condusă prin dictatură parlamentară neconstituțională” a Partidului Democrat, aflat în opoziție.
De asemenea, a pretins, fără a aduce dovezi, că alegerile au fost fraudate, că opoziția parlamentară a paralizat guvernarea, prin reduceri de cheltuieli bugetare și prin proceduri de punere sub acuzare, și că a desfășurat un număr minim de trupe, în mare parte neînarmate, fără intenția de a suprima parlamentul. Avocații săi au declarat că fostul președinte nu a avut nicio intenție de a încălca ordinea constituțională și că nu a existat nicio insurecție.
Criza din 3 decembrie 2024 a fost cea mai gravă amenințare la adresa ordinii constituționale democratice a țării din ultimele decenii, notează presa internațională. La câteva ore după decretarea legii marțiale, 190 de parlamentari au rupt cordonul format din militari și polițiști pentru a intra în parlament și a vota o rezoluție de urgență prin care legea marțială a fost ridicată. Yoon a fost pus sub acuzare 11 zile mai târziu.
Luna trecută, fostul prim-ministru Han Duck-soo a fost condamnat la 23 de ani de închisoare, printr-o hotărâre judecătorească în care criza din decembrie 2024 a fost descrisă ca auto-lovitură de stat din partea puterii alese. Pe 12 februarie, fostul ministru al Afacerilor Interne a primit șapte ani de detenție.
De-a lungul istoriei Coreei de Sud au mai existat cazuri de președinți și înalți funcționari judecați și condamnați, dar niciunul nu a primit pedeapsa maximă. Fosta președintă Park Geun-hye a fost condamnată inițial la 32 de ani de închisoare, pentru corupție și infracțiuni conexe în 2018, dar la apel pedeapsa a fost redusă. Ea a fost grațiată în 2021. În urmă cu 30 de ani, foștii dictatori militari Chun Doo-hwan și Roh Tae-woo au primit pedeapsa cu moartea, respectiv 22 de ani de închisoare, pentru rolul avut în lovitura de stat din 1979 și pentru masacrul care a urmat, la Gwangju. Totuși, în cele din urmă, ambii au fost grațiați.
Surse alternative: The Guardian, Reuters
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.