Peste 40% dintre români vor ca Uniunea Europeană să preia din atribuțiile de apărare, în timp ce un procent aproape egal spun că fiecare stat în parte trebuie să decidă cum își gestionează armata. Un sondaj INSCOP arată că, în rândul tinerilor de până în 30 de ani, ponderea celor care sunt favorabili unei armate europene este însă covârșitoare, de aproape 60%.

Realizat la mijlocul lunii ianuarie, sondajul INSCOP arată că 41,7% dintre români sunt favorabili unei variante în care Uniunea Europeană preia de la statele membre “mai multe atribuții în materie de securitate și apărare”, în timp ce 43,2% spun că “statele membre UE trebuie să păstreze toate atribuțiile pentru protejarea cetățenilor, în caz de agresiuni militare”.

Pe grupe de vârstă, însă, 59% dintre tinerii între 18 și 29 de ani ar fi de acord ca UE să preia mai multe atribuții de la statele membre în materie de securitate și apărare, comparativ cu aproximativ 40% dintre cei între 30 și 59 de ani și doar 35% dintre cei din categoria 60+. Practic, cu cât vârsta scade, cu atât crește deschiderea față de ideea unei securități europene comune.

“Sprijinul ridicat al tinerilor sub 30 de ani pentru un rol mai puternic al UE în materie de securitate nu este întâmplător, ci rezultatul unui proces de socializare diferit față de părinții sau bunicii lor. Pentru ei, apartenența României la Uniunea Europeană nu este rezultatul unei opțiuni politice recente sau al unei tranziții dificile, ci o realitate de la sine înțeleasă. Ei au crescut cu libertatea de circulație, cu programe educaționale europene, cu oportunități de studiu și muncă în spațiul comunitar. În consecință, tinerii sub 30 de ani au internalizat mai ușor o identitate europeană complementară celei naționale. Astfel, transferul unor atribuții în materie de apărare către UE reprezintă pentru ei mai puțin o pierdere de suveranitate și mai mult o investiție în siguranță”, mai arată INSCOP.

Împărțirea pe opțiuni politice arată că votanții AUR și cei ai PSD au cele mai mari rețineri față de o armată europeană, dar tot dintre ei sunt și cei mai mulți care nu știu cum ar trebui să răspundă la această întrebare sau pur și simplu nu au o opțiune.

INSCOP mai arată că variația procentelor în funcție de vârstă “arată nu doar opinii divergente între generații, ci reflectă două moduri distincte de a înțelege securitatea: unul ancorat în logica statului-națiune și altul orientat spre cooperare și protecție colectivă”.

Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), pe 1100 de persoane, cu o eroare maximă admisă de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.