Guvernul neagă că încearcă să influențeze verdictul sau să transmită avertismente și precizează că scrisoarea premierului către CCR, în care explică impactul amânării deciziei privind pensiile magistraților, doar a “prezentat situația de fapt”. Reacția, după ce președinta Înaltei Curți a acuzat că se fac presiuni asupra judecătorilor.

UPDATE, ora 18:40. Ioana Dogioiu, purtătoarea de cuvânt a guvernului, a transmis un punct de vedere la solicitarea G4Media: “Premierul nu a făcut niciun fel de presiuni asupra CCR, nu a formulat avertismente, cu atât mai puțin nu a cerut un anumit verdict. A prezentat o situație de fapt. (…) Nu intră în preocupările premierului interpretarea doamnei Lia Savonea privind cauzele neîndeplinirii unui jalon”.

UPDATE, ora 18. Într-un comunicat de presă al Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), semnat de președinta Lia Savonea, este exrpimată îngrijorarea serioasă față de conținutul și semnificația scrisorii pe care prim-ministrul Ilie Bolojan a adresat-o Curții Constituționale a României (CCR) în această dimineață.

Potrivit ÎCCJ, “avertizarea explicită privind pierderea unor fonduri europene în eventualitatea unei soluții de neconstituționalitate, precum și solicitarea implicită ca instanța de contencios constituțional să țină seama de consecințe financiare externe actului de justiție constituțională, reprezintă o ingerință incompatibilă cu principiul separației puterilor în stat. Argumentul potrivit căruia o eventuală constatare a neconstituționalității proiectului de lege privind pensiile magistraților ar conduce automat la pierderea unor fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență este, din punct de vedere juridic, inexact. Condiționalitățile asumate de România în cadrul PNRR în materia pensiilor de serviciu au fost deja abordate prin legislația adoptată anterior, iar legătura directă și exclusivă dintre sumele invocate și proiectul de lege supus controlului de constituționalitate nu este susținută de cadrul normativ european aplicabil”.

ÎCCJ mai transmite că CCR nu este parte a procesului de implementare a politicilor guvernamentale și nici un instrument de validare a obiectivelor financiare ale acestuia, iar singurul rol este de a garanta respectarea Constituției.

În scrisoare, Bolojan a invocat dispozițiile art. 148, alin. 4 din Constituție, referitor la rolul autorităților statului de a îndeplini obligațiile fiscale asumate de România în raport cu Uniunea Europeană. Invocarea articolului, potrivit instituției conduse de Savonea, “nu poate justifica exercitarea unor presiuni, fie ele și indirecte, asupra unei autorități jurisdicționale. Independența justiției nu este un obstacol în calea angajamentelor europene ale României, ci una dintre condițiile esențiale ale acestora”.

În încheiere, Înalta Curte îi cere prim-ministrului să-și reafirme public atașamentul față de principiul independenței justiției și să evite “orice demers susceptibil de a fi interpretat ca o ingerință în activitatea autorităților jurisdicționale”.

Știrea în formă inițială. Premierul Bolojan a informat oficial CCR că România riscă să piardă 231 de milioane de euro din PNRR, ca urmare a amânării unei decizii pe reforma pensiilor magistraților. Comisia Europeană nu va comunica decizia finală înainte de 11 februarie, când este programată următoarea ședință CCR.

În cadrul scrisorii trimise de către premierul Bolojan, acesta a adus la cunoștință următoarele aspecte: “La data de 30 ianuarie 2026, în cadrul unei reuniuni formale a reprezentanţilor Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene și a reprezentanților Reform and Investment Task Force (SG REFORM) din cadrul Comisiei Europene, a fost adus la cunoștința domnului Ministru Dragoș Pîslaru faptul că, pe baza informațiilor existente la acest moment, Comisia consideră neîndeplinit Jalonul nr. 215, având ca efect pierderea de către România a sumei de 231 milioane de euro”.

Premierul a explicat că Comisia nu va transmite o scrisoare oficială de informare privind rezultatele evaluării înainte de data de 11 februarie 2026. De asemenea, Comisia va lua o decizie definitivă după această dată, pe baza informațiilor transmise de către autoritățile române.

Anterior, Ilie Bolojan a declarat că va informa CCR cu privire la consecințele amânării unor decizii, mai exact pierderea celor 230 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență. Următoarea ședință a CCR este programată pentru 11 februarie.