Premierul spaniol Pedro Sánchez a anunțat că guvernul său vrea să interzică accesul la rețelele sociale pentru copiii și adolescenții sub 16 ani. Măsura ar urma să fie introdusă printr-o modificare a legii privind protecția minorilor în mediul digital, aflată deja în dezbatere în Parlament. Platformele vor fi obligate să aplice sisteme reale de verificare a vârstei, ceea ce ar însemna că minorii nu vor mai putea crea sau folosi conturi pe Instagram, TikTok, X sau alte rețele similare.
Reuters a aflat și că o inițiativă apropiată este pregătită și în Grecia, unde guvernul analizează o interdicție pentru copiii sub 15 ani. Spania și Grecia se alătură astfel unor state precum Franța și Marea Britanie, care discută restricții similare, după ce Australia a devenit, la finalul anului trecut, prima țară din lume care a interzis accesul la rețelele sociale pentru minorii sub 16 ani. Autoritățile australiene spun că milioane de conturi ale adolescenților au fost deja dezactivate, ceea ce arată impactul major al unei astfel de decizii.
Inițiativele marchează o schimbare clară de ton la nivel european, unde guvernele spun tot mai des că actualul mod de funcționare al social media scapă de sub control și produce efecte nocive asupra minorilor.
Dincolo de interdicțiile de vârstă, Spania pregătește și măsuri fără precedent în ceea ce privește responsabilitatea legală a companiilor de tehnologie. Pedro Sánchez a declarat că guvernul va introduce o lege prin care directorii executivi ai platformelor de social media vor putea fi trași la răspundere penală dacă nu elimină conținutul ilegal sau instigator la ură. Practic, nu doar compania, ci și conducerea acesteia ar putea suporta consecințe juridice pentru modul în care sunt gestionate platformele.
O altă schimbare majoră vizează algoritmii care decid ce conținut ajunge la utilizatori. Spania vrea să incrimineze manipularea algoritmică și amplificarea deliberată a conținutului ilegal sau a dezinformării. Guvernul susține că marile platforme nu mai pot invoca neutralitatea tehnologică, atâta timp cât algoritmii lor favorizează materiale care generează ură, polarizare socială sau manipulare.
Autoritățile spaniole vor să introducă și un sistem de monitorizare a discursului instigator la ură, care să permită măsurarea și cuantificarea modului în care platformele contribuie la răspândirea acestuia. Ideea este ca sancțiunile viitoare să se bazeze pe date concrete, nu doar pe sesizări izolate, iar răspândirea urii să aibă costuri legale și financiare clare pentru companii.
În plus, guvernul de la Madrid a anunțat că va colabora cu Parchetul pentru a investiga posibile infracțiuni comise de unele platforme și instrumente de inteligență artificială, inclusiv Grok, chatbotul dezvoltat de compania lui Elon Musk, dar și TikTok sau Instagram. Anunțul vine pe fondul scandalurilor legate de generarea și distribuirea de conținut sexual ilegal, inclusiv cu minori, folosind inteligența artificială.
Spania a mai anunțat că s-a alăturat unui grup de state europene denumit “Coaliția celor dispuși digital”, care își propune să coordoneze reglementarea rețelelor sociale la nivel transfrontalier. “Copiii noștri sunt expuși unui spațiu în care nu au fost niciodată meniți să navigheze singuri. Nu vom mai accepta asta. Îi vom proteja de Vestul Sălbatic digital”, a declarat premierul Spaniei. Totodată, oficialul a cerut și altor țări să implementeze măsuri similare, argumentând că problema nu poate fi rezolvată de o singură țară, deoarece marile platforme operează la nivel global și au o putere economică mai mare decât multe țări.
Potrivit unui sondaj Ipsos realizat anul trecut, peste 80% dintre spanioli susțin interzicerea rețelelor sociale pentru copiii sub 14 ani, semn că opinia publică este favorabilă unor măsuri mai dure. Totuși, criticii, inclusiv partide din opoziție, avertizează că noile reguli ar putea fi folosite pentru a limita libertatea de exprimare.
În prezent, Uniunea Europeană impune marilor platforme, prin intermediul Regulamentului privind serviciile digitale (DSA), responsabilități pentru conținutul pe care îl difuzează. Aplicarea acestei reglementări a dus deja la primele amenzi, cum ar fi cea aplicată companiei X, care va trebui să plătească 120 de milioane de euro pentru nerespectarea obligațiilor de transparență în ceea ce privește arhiva de reclame publicitare.
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.