România va contribui cu 50 de milioane de euro la mecanismul american pentru apărarea Ucrainei. Decizia vine în contextul angajamentului asumat în cadrul NATO, astfel că nu va duce la depășirea plafonului bugetar pentru apărare. 

Guvernul României a adoptat, marți, o hotărâre prin care se alătură la “Lista de achiziții prioritare necesare apărării Ucrainei” (PURL), un mecanism propus de SUA, ce urmărește implicarea directă și măsurabilă a statelor partenere în sprijinirea Ucrainei. Majoritatea statelor aliate europene, dar și alte țări, s-au implicat în acest proiect. 

Guvernul precizează că plafonul bugetar stabilit pentru anul 2025 nu va fi depășit, deoarece contribuția este parte din angajamentele României în cadrul NATO, și nu o investiție separată. 

“Prin PURL, partea americană urmărește implicarea directă și măsurabilă a statelor partenere în sprijinirea Ucrainei și crearea unui cadru coordonat de acțiune care să reflecte principiile de eficiență, predictibilitate și responsabilitate strategică. Contribuția la PURL va susține, prin întărirea capacităților Ucrainei, obținerea și susținerea păcii durabile în Ucraina. Programul permite alocări comune prin bugetul NATO și este în continuarea inițiativelor aliate ulterioare Summitului de la Helsinki, o prioritate reiterată inclusiv în cadrul vizitei secretarului general Mark Rutte în România”, transmite Guvernul.

Decizia are două mize principale. Susține Ucraina în fața agresiunii rusești, ceea ce este perceput ca o contribuție directă la securitatea regională, iar prin aceasta, România își respectă angajamentele față de NATO și pe cele din cadrul parteneriatului strategic cu SUA, consolidând cooperarea militară și capacitatea de reacție la amenințări. 

“Participarea României la mecanismul american PURL contribuie direct la consolidarea securității regionale și este pe deplin consonantă cu angajamentele României în cadrul NATO și cu Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii. ⁠Participarea la acest mecanism creează premise pentru beneficii în planul securității naționale, inclusiv prin creșterea interoperabilității instituționale, aprofundarea cooperării militare și civile cu Statele Unite și aliații, precum și prin întărirea capacității de reacție la amenințări hibride și convenționale”, subliniază Guvernul.