Cei patru judecători ai CCR numiți de PSD au părăsit ședința pentru a bloca o decizie privind reforma pensiilor magistraților. UPDATE. Deși, în absența acestora, decizia a fost amânată pentru mâine, procedura nu este foarte clară – Curtea poate lua decizii cu o majoritate de cinci judecători (din nouă), dar nu poate lucra decât dacă sunt prezenți cel puțin șase.

UPDATE, ora 15.30. Plecarea judecătorilor Bogdan Licu, Mihai Busuioc, Gheorghe Stan și Cristian Deliorga din ședința CCR, cu 15 minute înainte de încheierea ședinței, NU a fost o pauză, așa cum s-a crezut inițial, ci un mod al acestora de a bloca o decizie. Restul de cinci judecători au fost nevoiți să constate că este lipsă de cvorum și să amâne pentru mâine continuarea ședinței.

Totuși, Art. 51 din Legea de funcționare a CCR prevede că “Curtea Constituţională lucrează legal în prezenţa a două treimi din numărul judecătorilor. Plenul decide cu votul majorităţii judecătorilor Curţii, dacă prin lege nu se prevede altfel”.

Asta înseamnă că deși este suficient votul a cinci judecători din nouă pentru a lua o decizie, este nevoie de șase judecători pentru a continua ședința și pentru a începe deliberarea deciziei. Dacă cei patru judecători nu se vor prezenta mâine, atunci ședința nu poate fi reluată.

Știrea, în forma inițială:

CCR amână pentru mâine, 29 decembrie, decizia în privința reformei pensiilor magistraților. Curtea a mai judecat anterior speța și a respins legea, după mai multe amânări, pe motive de procedură.

Curtea Constituțională trebuia să se pronunțe astăzi, 28 decembrie, pentru a stabili dacă legea care crește vârsta de pensionare a magistraților și care micșorează cuantumul pensiei de serviciu este constituțională sau nu. Decizia de amânare vine după ce judecătorii au luat cel puțin două pauze în cadrul unei ședințe care a durat circa o oră și jumătate.

În luna octombrie, după mai multe amânări, CCR a respins un proiect similar, pe motiv că guvernul nu a așteptat avizul CSM care este obligatoriu. Ulterior, Guvernul Bolojan și-a angajat pentru a doua oară răspunderea pe proiectul de lege privind reforma pensiilor magistraților, după ce a obținut avizul CSM, care a fost unul negativ. Astfel, legea a fost adoptată prin asumarea răspunderii, pe 2 decembrie.

Pe 5 decembrie, Înalta Curte a decis să sesizeze Curtea Constituțională. Pe 10 decembrie, CCR a analizat sesizarea depusă de Înalta Curte, dar a amânat pronunțarea pentru duminică, 28 decembrie.

Noul act normativ ar schimba fundamental modul de pensionare din sistemul judiciar, ridicând vârsta de pensionare de la 48-50 de ani la 65 de ani, cu o perioadă de tranziție de 15 ani, ceea ce înseamnă că nu va mai fi posibilă pensionarea sub 58 de ani. De asemenea, introduce o creștere a vechimii în muncă, de la 25 de ani, la minimum 35 de ani, iar pensia de serviciu ar fi plafonată la 70% din ultimul salariu net, în condițiile în care, în prezent, aceasta este egală cu venitul net din ultima lună de activitate.