Ilie Bolojan consideră că sistemul de învățământ din România este decuplat de realitatea economică: “A fost o involuție în ultimii ani. Universitățile merg pe cantitate, nu pe calitate, și nu mai urmăresc ce fac alumnii lor la 5 ani după absolvire. Profilele și specializările sunt făcute pentru profesori, nu pentru parcursul profesional al absolvenților”.

Premierul Ilie Bolojan a admis, în cadrul unui interviu pentru Apropo TV, că sistemul de învățământ este rupt de realitatea economică și, nici studiile preuniversitare, dar nici cele universitare, nu contribuie la pregătirea absolvenților pentru câmpul muncii. “Avem o decuplare totală a sistemului de învăţământ de ceea ce înseamnă realitatea noastră economică. De multe ori, universităţile noastre, profilele acestora, specializările, ţin cont de profesorii care sunt acolo, ţin cont de ceea ce sună bine pentru noile generaţii, şi mult mai puţin de ce se întâmplă cu absolvenţii universităţilor, după ce ei ar trebui să intre în realitatea din viaţă, în realitatea economică”, a subliniat premierul.

Bolojan denunță absența unei monitorizări a parcursului profesional al absolvenților pe termen mediu și lung: “Nu există o trasabilitate şi universităţile, în general, nu urmăresc ce se întâmplă cu alumnii lor, după 5 ani de zile, ce-au făcut, câţi lucrează în domeniul pe care l-au absolvit, care este parcursul lor profesional?”. Un exemplu concret oferit de premier vizează domeniul medical. Potrivit acestuia, anual absolvă între patru mii și cinci mii de absolvenți la Medicină, care apoi intră într-o formă de rezidențiat. Cu toate acestea, sistemul sanitar românesc poate integra doar o parte dintre ei. “Avem între 3.500 şi 4.000 de oameni care intră în rezidenţiat în fiecare an, dar sistemul de sănătate din România nu poate absorbi mai mult de 1.000 – 1.500 de oameni într-un an de zile”, a precizat premierul, adăugând că la fel se întâmplă și în domeniul Dreptului și la alte specializări.

Ilie Bolojan a atras atenția că formarea unui număr prea mai mare de specialiști pentru cât poate prelua economia duce la frustrări și așteptări nerealiste. “A pregăti de trei ori mai mult decât poate absorbi piaţa înseamnă că lucrurile nu sunt în regulă, că nu există o adaptare a învăţământului la această realitate. Oamenii termină o facultate, îşi setează nişte aşteptări în viaţă, iar domeniul pe care l-au absolvit nu are acoperire în economia reală”. Premierul a mai spus că este nevoie de politici publice coerente atât în învățământul preuniversitar, cât și în cel universitar. “Dacă nu facem aceste politici, în afară de resurse importante care se irosesc (statul finanțează învățământul într-o proporție foarte mare), aceste resurse trebuie redirecționate cât de cât către zone care au adresabilitate, înseamnă eliminarea unor frustrări sociale. O altă problemă ține de calitate. Ne place sau nu, am avut o involuție în acești ani. Pentru că universităţile, de exemplu, au mers pe ideea să avem un număr cât mai mare de studenţi, pentru că banii pe care îi primim de la bugetul de stat nu ţine de calitatea pregătirii, ci de numărul acestora. Şi atunci s-a mers pe cantitate, nu pe calitate”, a subliniat Bolojan.