Publicat miercuri, raportul este o contribuție a zeci de oameni de știință, în special americani și britanici, coordonați de Systemiq, o companie ce investește în firme care urmăresc obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU, dar și Acordul de la Paris privind schimbările climatice.
În esență, acesta evaluează patru grupe mari de substanțe chimice sintetice (care nu există natural) din sistemul alimentar, cu trei tipuri de impact asupra omenirii – boli (în special cancer), infertilitate pe termen lung și impact asupra mediului.
Numai povara pentru sistemele publice și private de sănătate, prin cheltuielile pentru combaterea cancerelor provocate, este calculată anual la 2.200 de miliarde de dolari, la nivel global.
Este vorba de așa-numitele substanțe chimice eterne (PFAS – Per- and polyfluoroalkyl substances), de ftalați, bisfenoli și pesticide, prezente peste tot, de la ambalaje alimentare și până la haine, mobilier, adezivi, dar și cosmetice sau șampon. În final, ele ajung în apă sau în mediul înconjurător, întorcându-se în consumul uman, cu un impact nu numai asupra sănătății, dar și asupra dezvoltării speciei umane.
Astfel, oamenii de știință au determinat că o persoană din ziua de astăzi intră în contact cu aceste tipuri de substanțe încă înainte de a se naște, prin intermediul mamei. Studiul vorbește despre potențiale consecințe asupra demografiei umane, expunerea la perturbatori endocrini, cum ar fi bisfenolii și ftalații urmând să reducă fertilitatea, atât la bărbați cât și la femei – în ritmul actual, numărul nașterilor ar urma să scadă cu între 200 și 700 de milioane, cumulat, până la sfârșitul acestui secol.
Unul dintre membrii echipei, Philip Landrigan, pediatru și profesor de sănătate publică globală la Boston College, a explicat că se observă deja schimbări în afecțiunile copiilor, “printr-o creștere incredibilă a ratelor bolilor netransmisibile. Bineînțeles, nu există un singur factor acolo… dar dovezile sunt foarte clare că expunerea crescută la sute, poate chiar mii de substanțe chimice fabricate este o cauză foarte importantă a bolilor la copii”. Landrigan a mai spus că “cel mai îngrijorător este modul în care substanțele chimice afectează creierul copiilor, aflat în curs de dezvoltare, făcându-i în final mai puțin inteligenți și mai puțin creativi“.
Recent, un alt studiu de referință, publicat la începutul anului în New England Journal of Medicine (NEJM), și care a urmărit ratele unor tulburări de dezvoltare la copii, în ultimii 50 de ani, a constatat că expunerea la substanțe chimice sintetice agravează sau sunt corelate și cu obezitatea pediatrică, tulburări de neurodezvoltare, tulburări din spectrul autist și reducerea IQ-ului.
Cele mai multe daune aduse ecosistemului rămân neevaluate, spun cercetătorii, dar chiar și o contabilizare restrânsă a impactului ecologic, ținând cont de faptul că pesticidele și chimicalele ajung inevitabil în apă și în sol, arată un cost suplimentar de 640 de miliarde de dolari pe an pentru agricultură și industria alimentară.
Expunerea la substanțe chimice sintetice a crescut vertiginos după al Doilea Război Mondial, producția mondială crescând de peste 200 de ori din 1950 și până acum. În prezent există peste 350.000 de tipuri de substanțe chimice sintetice pe piața globală. Spre deosebire de produsele farmaceutice, care au reglmentări stricte privind testarea și utilizarea substanțelor chimice industriale, cele agricole și alimentare sunt mai puțin reglementate.
Sursă alternativă: The Guardian
Foto: 112402468 © Amnat Buakeaw | Dreamstime.com
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.