Membrii Fratelli d’Italia susțin că demersul va permite turiștilor să facă cheltuieli mai mari pentru bunuri de lux, ajutând astfel hotelurile, restaurantele și magazinele, dar și că ar aduce beneficii statului. “Suntem o țară foarte turistică, știm că există un număr mare de turiști – în special din anumite medii – pentru care numerarul este norma”, a declarat senatorul Matteo Gelmetti, unul dintre principalii susținători ai proiectului de lege și membru al comisiei bugetare a Senatului.
Partidul Fratelli d’Italia a adus un amendament la legea bugetului pentru 2026, care trebuie votată până la 31 decembrie, ce presupune mărirea sumei care poate fi plătită în numerar până la 10.000 de euro. Singura condiție ar fi plăta unei taxe speciale, fixă, de 500 de euro, pentru orice sumă în numerar de peste 5.000 de euro. Aceasta poate fi însă ulterior desființată, iar partidele de opoziție spun că demersul partidului lui Meloni nu face nimic altceva decât să îi recompenseze pe evazioniști și pe cei care vor să spele bani proveniți din afaceri ilegale – taxa de 500 de euro este mică dacă astfel sunt scoase la suprafață venituri ilegale.
În ciuda criticilor, legea s-ar încadra în limitele stabilite la nivelul blocului comunitar. Ca parte a eforturilor sale de combatere a spălării banilor, UE a introdus o limită maximă de 10.000 de euro pentru plățile în numerar, care va intra în vigoare la 1 ianuarie 2027. Bruxelles-ul va permite, însă, statelor membre să stabilească limite mai mici pentru tranzacțiile în numerar, dacă doresc acest lucru.
În ultimii ani, foști politicieni reformatori ai Italiei, între care și fostul prim-ministru Mario Draghi, au încercat să descurajeze utilizarea numerarului și să promoveze plățile digitale, pentru a combate vasta economie subterană și evaziunea fiscală cu care Italia se confruntă. Dar partidele extremiste au câștigat un număr mare de adepți cu teorii conspiraționiste care susțin că plățile fără cash limitează libertatea oamenilor.
Conform unei estimări recente a agenției oficiale de statistică din Italia, economia subterană este evaluată la 217 miliarde de euro pe an, echivalentul a 10,2% din PIB, în creștere cu 7,5% în termeni valorici în 2023, față de 2022. Din economia subterană, aproximativ 20 de miliarde de euro proveneau din activități ilegale, iar restul din activități aparent legale, dar care se desfășurau în afara sistemului fiscal – muncă “la negru”, chirii nedeclarate, etc.
În România, limita pentru tranzacții cash este de 50.000 de lei (10 mii de euro) pe zi, între persoane fizice, și de 10.000 de lei (2.000 de euro) pe zi între persoanele fizice și juridice.
Sursa: Financial Times
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.