Ministrul Proiectelor Europene sesizează Parchetul European cu privire la modul de achiziție a peste o mie de microbuze electrice școlare, cu bani din PNRR. Corpul de control a constatat diferențe nejustificate între prețurile de achiziție, de la un județ la altul.

Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a mai precizat că, pe lângă sesizarea EPPO, condus de Laura Codruța Kovesi, va trimite raportul Corpului de control și către Departamentul pentru Lupta Antifraudă și Consiliul Concurenței.

Situația a fost prezentată inițial într-o anchetă de presă realizată de ReporterIS în luna august, care a arătat că executivul UE a calculat un preț mediu de 78 de mii de euro/microbuz școlar electric, în Ghidul Solicitantului. Comisia a alocat, la vremea respectivă, 250 de milioane de euro pentru 3.200 de microbuze.

ReporterIS a scris că autoritățile române au cumpărat doar 3.000 de microbuze la preț de 200 de mii de euro/bucată (fără TVA). La momentul publicării investigației, ministrul a anunțat o amplă analiză din partea Corpului de control.

Astfel, ministrul Pîslaru declară acum că s-au constatat mai multe disfuncționalități “care ridică semne de întrebare cu privire la modul în care au fost utilizați banii europeni. (…) Din păcate, analiza documentațiilor transmise de consiliile județene arată că modul de implementare a fost neuniform și lipsit de o coordonare centralizată”.

Oficialul a explicat că, din cauză că procedura de achiziție a microbuzelor a fost diferită de la un județ la altul, sub pretextul nevoii de flexibilitate, au rezultat diferențe importante între prețurile acelorași microbuze, de la un județ la altul, fără însă să fie și justificate: “Au fost identificate situații în care același tip de microbuz electric (16+1 locuri) a fost achiziționat, în județe diferite, la valori semnificativ variabile — între un minim de 99 de mii de euro și un maxim de 263 de mii, fără modificări tehnice care să justifice diferențele. Au fost recepționate echipamente în afara termenilor de livrare, diferențele de preț variind uneori și până la de trei ori mai mult față de prețul cel mai mic”.

În aceste condiții, există suspiciuni că diferențele de preț vin din înțelegeri între autorități și furnizori: “Deoarece ofertele de preț nu sunt fundamentate, acestea generează un potențial prejudiciu bugetar, reprezentând un indiciu de achiziție ineficientă sau neconformă prin prisma obligativității de respectare a principiilor de legalitate, eficiență și economicitate în utilizarea optimă a alocării / cheltuirii bugetului aferent PNRR și a bugetului național aferent”.