Kyiv Post: După retragerea parțială din România, SUA își vor reduce prezența militară și în Bulgaria, Ungaria și Slovacia, de luna viitoare. Planul prevede retrageri suplimentare, parțiale, și în 2026. 

Administrația Trump a informat mai multe țări europene despre un plan de “recalibrare parțială” a prezenței militare americane în Europa de Est, care va începe luna viitoare, conform unor oficiali citați de publicația ucraineană Kyiv Post, care a fost prima ce a anunțat și retragerile din România. Kyiv Post scrie că planul SUA, justificat prin faptul că armatele europene sunt acum mai bine pregătite, ar putea să implice reduceri suplimentare și pentru anul 2026, după ce rotațiile curente sunt finalizate.

Deși administrația americană a transmis că este vorba despre “o ajustare minoră”, decizia va provoca, cel mai sigur, reacții critice atât în Congres, cât și în rândul diplomaților europeni – exact cum s-a întâmplat și după ce SUA au anunțat reducerea prezenței americane, cu sute de soldați, din România. Republicanii și democrații avertizează că retragerea parțială a trupelor riscă să încurajeze Kremlinul și să submineze unitatea alianței, criticând dur decizia și subliniind că România este un aliat model.

Pentru a liniști temerile aliaților europeni, administrația SUA a precizat că nivelul trupelor din Polonia și statele baltice – cele mai întărite poziții est-europene ale NATO – va rămâne neschimbat. Planul a generat reacții puternice la Washington. Atât republicanii, cât și democrații au criticat decizia diminuării trupelor din România, avertizând că ar putea încuraja agresiunea Rusiei și submina unitatea alianței. Congresmanul republican Mike Turner, șeful delegației SUA la Adunarea Parlamentară a NATO, s-a declarat “profund îngrijorat”, subliniind că o prezență americană solidă pe Flancul Estic este esențială pentru securitatea Statelor Unite.

De cealaltă parte, senatoarea democrată Jeanne Shaheen a numit măsura “o mișcare profund eronată care transmite semnalul greșit către Vladimir Putin și subminează eforturile de a consolida apărarea partenerilor europeni”. Ea a remarcat că România, care cheltuie 5% din PIB pentru apărare, este “un aliat-model”, și a cerut președintelui Trump să clarifice angajamentul SUA față de aliați.

Fostul diplomat Daniel Fried, unul dintre arhitecții politicii americane în Europa de Est după Războiul Rece, a explicat că decizia reflectă mai degrabă compromisuri birocratice, care au limitat ambițiile celor care cereau o retragere mai amplă și a subliniat că “în lumea Trump, nimic nu e definitiv”. Potrivit lui, în Administrația Trump există mai multe tabere – unii promovează o orientare spre Asia, alții o concentrare pe apărarea internă, iar alții avertizează asupra pericolului rusesc. Fried a numit reducerea “o greșeală care trimite un semnal greșit Moscovei”, dar a subliniat că impactul militar este minor. “Numerele sunt mici, nu schimbă balanța de forțe, dar simbolismul este negativ”, a spus acesta, adăugând că păstrarea trupelor din Polonia și statele baltice este totuși “un semn bun”. Fried a lăudat reacția calmă a României și presiunea exercitată de Congres, exprimându-și speranța că reducerile vor rămâne doar simbolice.

Sursa: Kyiv Post