Politico a stat de vorbă cu mai mulți reprezentanți ai serviciilor de informații din Europa, pentru a trage concluzia că acestea “îngroapă decenii de neîncredere și încep să construiască operațiuni comune pentru a contracara agresiunea rusă – o mișcare accelerată de capriciile americanilor în relația cu aliații săi tradiționali”.
În ultimul an, multe servicii secrete europene și-au trimis ofițeri de legătură la Bruxelles, iar unitatea internă de informații a UE a început, la rândul ei, să trimită informări către oficiali de nivel înalt. Ideea de a construi un bloc de informații mult mai puternic, în stilul CIA, considerată mult timp de neconceput, prinde acum contur, mai arată Politico, în contextul în care Administrația Trump face lucruri care îi iau prin surprindere și îi prind pe picior greșit pe aliați, așa cum s-a întâmplat în primăvară, când a oprit brusc schimbul de informații de pe câmpul de luptă cu Kievul.
“Donald Trump chiar merită un Premiu Nobel pentru Pace pentru că a reușit, prin acțiunile sale, să unească serviciile secrete ale Europei”, a declarat un oficial de informații occidental, sub protecția anonimatului.
Șapte astfel de oficiali din domeniul informațiilor și securității au descris modul în care “ruptura de încredere transatlantică determină agențiile de spionaj europene să se miște mai repede și mai aproape ca niciodată unele de altele”.
Serviciile de informații militare și civile olandeze au declarat sâmbătă publicației locale De Volkskrant că au încetat să mai partajeze anumite informații cu omologii lor americani, invocând interferențe politice și preocupări legate de drepturile omului.
“Există sentimentul că ar putea exista un angajament mai mic din partea Statelor Unite, în lunile următoare, în partajarea informațiilor pe care le dețin – atât în interiorul NATO, cât și în general”, a declarat Antonio Missiroli, fostul secretar general adjunct pentru provocări de securitate emergente la NATO.
Dar, mai arată Politico, serviciile de informații ale diferitelor țări europene au de depășit probleme de încredere vechi de decenii în care s-au luptat între ele. Încă există rețineri, de exemplu față de serviciile secrete bulgare, considerate profund penetrate de ruși, sau față de cele maghiare, despre care recent s-a aflat că trimit spioni sub acoperire diplomatică la Bruxelles, într-o încercare de a infiltra instituțiile UE.
Există o structură oficială pentru schimbul de informații între serviciile secrete europene, numită Clubul de la Berna, care funcționează asemănător cu Europol, dar cooperarea în cadrul acesteia este destul de limitată.
Jucătorii majori din acest domeniu – Franța, Olanda, Germania și Marea Britanie nu văd prea multe avantaje în partajarea informațiilor cu toate țările UE, pentru că se tem că acestea ar putea ajunge pe mâna rușilor.
O sursă din serviciile europene de informații a declarat pentru Politico că, deși cooperarea dintre țările UE este acum “la apogeul istoriei moderne”, agențiile încă lucrează în primul rând pentru propriile guverne naționale, iar acesta este un obstacol major. “Unele țări înclină spre înființarea de grupuri ad-hoc mai mici, de exemplu între Franța și UK, care au convenit să extindă accesul Ucrainei la tehnologia de supraveghere și datele oferite de sateliții europeni. Olanda are în vedere consolidarea cooperării cu Polonia, Germania și țările nordice”.
Dar o agenție de informații a UE în adevăratul sens al cuvântului încă este o chestiune de viitor, conchide Politico.
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.