Donald Trump NU primește Premiul Nobel pentru Pace. Președintele american și-a dorit foarte mult să câștige această distincție și și-a făcut chiar o campanie deschisă (și puțin uzuală) în acest sens, dar premiul a fost acordat Mariei Corina Machado, liderul opoziției din Venezuela.

Comitetul Nobel din Norvegia a decis să acorde Premiul Nobel pentru Pace de anul acesta Mariei Corina Machado “pentru munca sa neobosită de promovare a drepturilor democratice ale poporului Venezuelei și pentru lupta de a realiza o tranziție justă și pașnică de la dictatură la democrație“.

În ultimul an, Machado a fost forțată să trăiască ascunsă, dar în ciuda amenințărilor grave la adresa vieții sale, a rămas în țară, o alegere care a inspirat milioane de oameni și a unit opoziția țării sale. Nu a ezitat niciodată în a se opune militarizării societății venezuelene. A fost fermă în sprijinul său pentru o tranziție pașnică către democrație, arată comitetul Premiului Nobel.

Politicienii norvegieni s-au pregătit pentru scenariul în care Trump nu va câștiga premiul. Purtătoarea de cuvânt a partidului Stânga Socialistă a avertizat că președintele american “duce SUA într-o direcție extremă, atacând libertatea de exprimare și luând măsuri drastice împotriva instituțiilor. Trebuie să fim pregătiți de orice”.

Analistul Harald Stanghelle a afirmat că Norvegia trebuie să se aștepte la represalii, care ar putea lua forma unor noi tarife la exporturile către SUA sau a solicitării să-și mărească din nou alocările din PIB pentru apărare. În iulie, presa internațională a relatat că Trump l-a sunat pe fostul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, actual ministru de finanțe în Norvegia, pentru a-i cere mai multe detalii despre acordarea premiului.

De la preluarea mandatului, la final de ianuarie, Donald Trump s-a lăudat că a pus capăt unui număr de șapte conflicte, între Israel și Iran, RD Congo și Rwanda, Cambodgia și Thailanda, India și Pakistan, Serbia și Kosovo, Egipt și Etiopia și Armenia și Azerbaidjan.

Totuși, realitatea din teren a fost alta, în câteva cazuri. De exemplu, în Congo, forțele rebele susținute de Rwanda “au ratat termenul de a implementa acordul de pace”, așa cum a arătat The Guardian într-o analiză din august. India a negat că Trump a jucat un rol major în încheierea armistițiului cu Pakistan, privind disputele teritoriale, Egipt și Ethiopia nu au încheiat vreun acord, iar Serbia a transmis că nu are planuri de a se război cu Kosovo. Mai recent, dr. Samir Puri, director la Centrul pentru Guvernare Globală și Securitate, a explicat că este o diferență între ce a făcut Trump – gestionarea conflictelor, și rezolvarea cauzelor profunde care au dus la acestea.

Nici promisiunea lui Donald Trump de a ajuta la încheierea unei păci în Ucraina nu s-a materializat. Dacă în campania electorală de anul trecut promitea o pace rapidă, ulterior, după summitul din Alaska cu Vladimir Putin, declara că misiunea este mult mai grea decât s-a așteptat.

Totuși, administrația sa a reușit să încheie un armistițiu în Orientul Mijlociu, contribuție apreciată de liderii regionali și mondiali. Acest acord a fost încheiat cu doar două zile înaintea desemnării câștigătorului premiului Nobel pentru Pace, iar unii analiști au interpretat că a venit prea târziu. În SUA, potrivit unui sondaj WaPo-Ipsos din septembrie, doar 22% dintre americanii înregistrați ca votanți republicani au susținut că președintele merită Premiul Nobel pentru Pace.

Pe plan intern, Trump a desfășurat deja Garda Națională în mai multe orașe, inclusiv în capitala Washington DC, iar ofițerii de la agenția de imigrație duc o campanie foarte intensă de combatere a imigrației ilegale, criticată aspru de democrați și de unele organizații civice. În plan academic, a îngrădit accesul la finanțare pentru mai multe universități și a retras SUA din Acordul Climatic de la Paris și din OMS și UNESCO. În plus, administrația sa a lansat o campanie violentă împotriva traficanților de droguri, lichidând până acum traficanți, prin atacuri asupra navelor care plecau din Venezuela. La începutul mandatului, Trump a declarat că nu exclude nici acțiunile militare pentru preluarea în administrație a Groenlandei, un teritoriu autonom, dar care aparține Danemarcei.

Premiul Nobel pentru Pace, spre deosebire de cele patru deja decernate, este acordat de Comitetul Nobel Norvegian. Prima distincție a fost acordată în 1901 fondatorului Crucii Roșii și liderului mișcării franceze pentru pace “Société française pour l’arbitrage entre nations”. Patru președinți americani au câștigat Premiul Nobel pentru Pace, ultimul fiind Barack Obama în 2009, pentru “eforturile sale extraordinare de a consolida diplomația internațională și cooperarea dintre popoare”. La momentul premierii, Obama preluase mandatul de mai puțin de opt luni. Comitetul Nobel motiva că, în campanie, acesta a vorbit despre dialog și cooperare între națiuni, etnii, religii și mișcări politice, iar în calitate de președinte a cerut un nou start al relațiilor dintre Occident și lumea musulmană și a implementat un plan pentru retragerea trupelor americane de ocupație din Irak.