Cele două moțiuni de cenzură au fost depuse separat de grupurile politice Patrioți pentru Europa (PfE, de extremă dreapta) și, respectiv, Grupul Stângii, pe 10 septembrie. Prima moțiune, inițiată de PfE, a fost respinsă cu 378 de voturi “împotrivă”, 179 de voturi “pentru” și 37 de abțineri. Aceasta a vizat politicile de mediu ale Comisiei Europene și acordurile comerciale recente încheiate cu SUA și țările Mercosur (Argentina, Brazilia, Paraguay, Uruguay și Venezuela). Concret, moțiunea a acuzat că acordurile amenință industria agricolă europeană prin faptul că permite produse care nu îndeplinesc standardele UE de mediu, sociale și de sănătate, lucru care creează o concurență neloială și pune în pericol mii de fermieri.
A doua moțiune, depusă de Stânga, a primit 383 de voturi “împotrivă”, 133 de voturi “pentru” și 78 de abțineri. Aceasta a avut câteva puncte comune cu cea a PfE, mai exact acordul de liber schimb UE-Mercosur, acordul comercial UE-SUA și presupusa lipsă de transparență a președintei Comisiei Eropene. Pe lângă acestea, moțiunea a pus accentul pe “eșecul Comisiei de a aborda atât criza climatică, cât și criza socială din Europa” și poziția Comisiei cu privire la războiul Israel-Hamas, etichetată drept “o incapacitate de a acționa ca răspuns la atacurile militare brutale ale guvernului israelian și la încălcările sistematice ale dreptului internațional și umanitar în Gaza”.
La dezbaterea celor două moțiuni, care a avut loc în urmă cu câteva zile, Ursula von der Leyen le-a cerut europarlamentarilor “să nu pice în capcana lui Vladimir Putin, care răspândește dezinformare ca europenii să se lupte între ei”.
În iulie, Ursula von der Leyen s-a mai confruntat cu o altă moțiune de cenzură, inițiată de eurodeputatul român Gheorghe Piperea (grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni), în care se invoca lipsa de transparență și refuzul de a comunica documentele care au stat la baza achiziției de vaccinuri COVID-19 în timpul pandemiei. Și pe aceea, Parlamentul European a respins-o.
Dacă ar fi pierdut vreunul dintre voturi, von der Leyen și restul cabinetului său ar fi trebuit să demisioneze, aruncând UE în haos, explică analiștii.
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.