Investigația “Green to Grey” (“de la verde la gri”), a fost realizată de 41 de jurnaliști și oameni de știință din 11 țări, la inițiativa Arena for Journalism in Europe și radiodifuzorul norvegian NRK. Au colaborat oameni de știință de la Institutul Norvegian pentru Cercetarea Naturii (NINA) pentru a rafina metodologia lor inovatoare de măsurare a pierderii naturii. Investigația, care a cuprins 30 de țări europene, folosește pentru prima dată imagini satelitare (similar cu studierea suprafețelor pierdute ale junglei amazoniene), AI și constatări de la fața locului pentru a dezvălui amploarea cu care sunt distruse spațiile verzi din Europa, inclusiv 50 de mii de metri pătrați, pe care Agenția Europeană de Mediu le exclude în estimările sale.
Astfel, specialiștii au constatat că Europa își pierde natura (vegetația) și terenurile agricole cu o viteză alarmantă, pentru a construi drumuri, ansambluri rezidențiale, zone industriale, dar și terenuri de golf de lux și alte construcții ce țin de turism și consumerism. Săptămânal sunt distruși 30 de kilometri pătrați (echivalentul a 600 de terenuri de fotbal, zilnic), ceea ce duce la o pierdere anuală de aproximativ 1.500 de kilometri pătrați a zonelor verzi, în doar 11 țări europene. Dintre acestea, cea mai mare parte a distrugerilor – aproximativ 900 kilometri pătrați pe an – sunt de vegetație (natură), iar alte aproximativ 600 de km pătrați sunt terenuri agricole, ceea ce ridică riscuri serioase pentru securitatea alimentară a Europei.
Turcia este pe primul loc, cu 1.860 km² de teren natural și agricol pierdut între 2018 și 2023. Polonia este următoarea, cu peste 1.000 km² pierduți, urmată de Franța și apoi de Germania. România a pierdut 435 de mii de kilometri pătrați (0,18% din teritoriu) de vegetație în detrimentul teritoriului construit în perioada cercetată.
De multe ori, zonele pierdute includ păduri seculare de stejar, zone cu faună și floră rară sau câmpuri fertile. De exemplu, în Turcia, peste un kilometru pătrat din zona umedă Çaltılıdere, habitat pentru flamingo, pelicani, cormorani, doradă și biban de mare, barieră naturală împotriva inundațiilor și rezervă importantă de carbon, a fost betonat pentru construirea unui șantier naval de iahturi de lux.
În Germania, jumătate de milion de copaci au fost tăiați, în apropiere de Berlin, pentru extinderea uzinei Tesla, unde producția anuală ar urma să ajungă la un milion de mașini.
În Portugalia, aproape 300 de hectare de dune protejate (prin Natura 2000) au fost distruse pentru construirea unui complex exclusivist cu teren de golf la CostaTerra Golf and Ocean Club. Complexul consumă până la 800 de mii de litri de apă zilnic doar pentru întreținerea gazonului, iar accesul este permis exclusiv rezidenților ce plătesc și o taxă adițională de 170 de mii de euro, deși înainte era un loc unde oamenii veneau să petreacă timp în natură și investeau în afacerile locale. Se pot acorda derogări de la construirea pe terenurile Natura 2000 – protejate prin lege – în cazul în care există “un interes public superior” și pentru beneficii economice. Totuși, subliniază un avocat din cadrul ONG-ului Client Earth, un teren de golf nu se încadrează în aceste criterii.
În zona munților Vermio din Grecia, definiți prin lege ca zonă sălbatică fără drumuri, se află în construcție un parc eolian de mari dimensiuni. Doar în ultimii trei ani, în zonele fără drumuri din Grecia au fost construite aproximativ 60 de km de drumuri noi pentru a deservi parcurile eoliene, iar cel puțin 1,48 km pătrați de natură nealterată a fost acoperită de drumuri și turbine eoliene. Autoritățile și compania dezvoltatoare susțin respectarea tuturor normelor de mediu și reîmpăduriri compensatorii.
În Italia, zonele din jurul Lacului Garda au fost transformate de dezvoltarea turismului, amenințând biodiversitatea fragilă din regiune, în timp ce autoritățile plănuiesc extinderea drumurilor și spațiilor de închiriere pentru turiști. Experții spun că țărmul este distrus de turismul sportiv și susțin că încercările de a proteja zona nu dau rezultate.
Pe lângă zonele protejate Natura 2000, țările europene au stabilit propriile măsuri de clasificare și protejare a habitatelor vulnerabile. Folosind o bază de date cu astfel de zone, investigația estimează că, între 2018 și 2023, au existat peste 150 de mii de cazuri de construcții pe terenuri protejate în cadrul inițiativelor UE, regionale, naționale sau locale, adică peste 70 de acorduri zilnic.
Între 2018 și 2023, au fost transformați aproape 9.000 kilometri pătrați – o suprafață comparabilă cu Cipru. Turcia se află pe primul loc în Europa la pierderea terenurilor verzi – 1.860 km pătrați în doar cinci ani, dar sunt afectate major și Polonia (peste 1.000 de km pătrați), Franța (950 km pătrați), Germania (720 de km pătrați), Marea Britanie (604 km pătrați) și Italia (479 kilometri pătrați).
Principalul factor care stă la baza distrugerilor masive ale naturii și terenurilor agricole este îmbogățirea, subliniază specialiștii. Deși creșterea populației ar putea părea un motiv plauzibil pentru consumul de terenuri, în Europa există, mai degrabă, o corelație directă cu bogăția, deoarece țările dezvoltate ridică construcții neesențiale – de la terenuri de golf până la pârtii de schi artificiale.
Specialiștii avertizează că urbanizarea necontrolată și proiectele de lux subminează atât biodiversitatea, cât și sănătatea și siguranța alimentară a continentului, dar și obiectivele climatice europene, în ciuda promisiunilor mari de protejare a mediului. De asemenea, construirea pe habitatele naturale înseamnă pierderea nu numai a animalelor sau a plantelor native, ci și a unor apărări naturale cruciale împotriva condițiilor meteorologice extreme și a creșterii temperaturilor.
Sursă foto: Airbus DS
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.