În raportul “Educația pe scurt 2025: România” întocmit de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), statisticile arată că ponderea tinerilor adulți cu studii superioare a scăzut de la 26% în 2019 la 23% în 2024. “România este una dintre cele șase țări OCDE și partenere în care nivelul de absolvire a studiilor terțiare [orice formă de studii peste liceu] a scăzut în aceeași perioadă”.
În România, ponderea studenților care intră pentru prima dată în programele de licență și care abandonează școala după primul an este mai mare decât media OCDE, fiind de 21% (față de 13%). În medie, la nivelul OCDE, doar 2% dintre copiii cu vârste cuprinse între 6 și 14 ani nu sunt înscriși în sistemul de învățământ, comparativ cu 16% în România. Această pondere este mai mare în rândul grupelor de vârstă mai înaintată: în România, 32% dintre adolescenții cu vârste cuprinse între 15 și 19 ani nu sunt înscriși în sistemul de învățământ, comparativ cu 16% în medie la nivelul organizației.
Absolvirea studiilor superioare garantează o rată de ocupare a forței de muncă de 92%, comparativ cu 87% în medie la nivelul OCDE. Cu toate acestea, avantajul veniturilor medii pentru cei cu studii superioare în vârstă de 25-64 de ani, comparativ cu cei cu studii secundare superioare, este de 41%, sub media OCDE de 54%.
Proporția tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani care nu sunt angajați și nici nu urmează vreun program educațional sau de formare în România este peste media OCDE (22% față de 14%). “Riscul de a fi șomer sau inactiv este ridicat în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani, în special pentru cei cu studii sub nivelul liceului (18% sunt șomeri, iar 45% nu fac parte din forța de muncă)“, se arată în raport.
Proporția tinerilor care nu sunt înscriși în sistemul de învățământ din România este relativ mare în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 6 și 14 ani și, respectiv, 15-19 ani (16%, respectiv 32%, comparativ cu mediile OCDE de 2% și 16%).
În medie, în țările OCDE, 42% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 25 și 64 de ani dețin o calificare în învățământul superior, comparativ cu doar 19% în România. Procentul este puțin mai mare în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani din România (23%), dar a scăzut din 2019 (26%).
La fel ca în cele mai multe țări din OCDE , și în România cheltuielile publice sunt mai mari în privința învățământului terțiar (include cercetarea și dezvoltarea), decât la nivelul învățământului primar și postliceal. Statul român cheltuie peste zece mii de dolari pentru un student de nivel terțiar, spre deosebire de 15 mii de dolari, cât este media pe organizație.
Un alt fenomen asupra căruia atrage atenția OCDE este penuria de profesori. În România, ponderea posturilor didactice neocupate este de 1,9%, față de 1,6% cât este media pentru 14 state din OECD pentru care sunt disponibile date. În țara noastră, ponderea cadrelor didactice care nu sunt pe deplin calificate este de 2%; față de 4,9% – media celorlalte 14 țări. Totuși, o observație majoră este că procesul de recrutare diferă de la stat la stat, de la susținerea unor examene naționale la angajări făcute la nivel de școli. Tot organizația subliniază că profesorii de gimnaziu din România câștigă în medie cu 14% mai mult decât alți absolvenți de studii superioare, în timp ce, în celelalte țări OCDE, profesorii câștigă, de obicei, cu 19% mai puțin.
Echipa Biziday nu a solicitat și nu a acceptat nicio formă de finanțare din fonduri guvernamentale. Spațiile de publicitate sunt limitate, iar reclama neinvazivă.
Dacă îți place ce facem, poți contribui tu pentru susținerea echipei Biziday.