Marcel Ciolacu atacă măsurile anunțate de Guvernul Bolojan. Fostul prim-ministru susține că “România nu este în niciun colaps economic”, iar “frica de junk” nu ar justifica ceea ce el numește o “austeritate oarbă”.

Într-o lungă postare pe Facebook, fostul prim-ministru al României încearcă să se apere de acuzațiile din ultima perioadă, conform cărora este vinovat pentru situația bugetului și din cauza căreia sunt necesare creșterile de taxe și tăierile de cheltuieli anunțate de guvern.

Ciolacu susține că el a plătit “prețul politic” pentru greșelile pe care le-a făcut și a făcut “un pas în spate”, deși el mai promisese că se retrage și în decembrie, dar a continuat să ocupe funcția de prim-ministru, fără să reușească (sau fără să încerce) echilibrarea bugetului. 

Marcel Ciolacu scrie că “nu există niciun dezastru economic” (în realitate este vorba de o criză bugetară, nu economică) și arată că între 2021 și 2024 economia a crescut de la 242 de miliarde euro, la 354 de miliarde de euro. Deși real, acest lucru nu reflectă devalorizarea leului (a puterii de cumpărare), în condițiile în care în 2021 încă era pandemie, iar deficitul a fost de 6% din PIB, față de 9,3%, în 2024. 

“Aud, însă, tot mai des în ultima perioadă acuzații dure și teorii alarmiste despre așa-zisul ”dezastru economic” în care am lăsat România. Unii văd că îmi fac și plângeri penale de un ridicol fără margini, fără să știe că execuțiile bugetare sunt publice și oricine poate verifica foarte simplu cum au fost cheltuiți banii publici. Dar dacă trebuie să fac și pușcărie ca să avem, după 30 de ani, Autostrada Moldovei, atunci accept fără regrete”, a scris Ciolacu, deși el însuși a mărturisit anterior că doar 30 de miliarde de lei, din deficitul de 70 de miliarde de lei, de anul trecut, au mers la investiții. Acum Ciolacu susține că “80% din acest deficit a mers în investiții: drumuri, spitale, școli, apă și canalizare, infrastructură. Adică în viitorul nostru”.

El dă vina, fără să nominalizeze, pe USR, pentru “angajamentele luate prin PNRR” pentru o reformă fiscală care “trebuia făcută și dacă aveam deficit de 3%”, iar apoi susține că soluția ar fi un sistem progresiv de impozitare a salariilor: “Nimeni, însă, de la Comisie nu ne-a impus ceva anume, măsurile au fost tot timpul la latitudinea noastră. De aceea, am și militat pentru sistemul de impozitare progresiv. Toate țările dezvoltate din UE au un sistem fiscal echitabil, care reduce polarizarea economică și socială. Să alegi acum creșterea TVA și taxe pe pensii –  punând toată povara consolidării pe cei cu venituri mici și medii (o scădere, în fapt, a puterii de cumpărare cu 20-25%!) doar pentru că, ideologic refuzi o măsură cu același impact- precum impozitul progresiv – este o mare greșeală. Și nu o spun eu, o spun BNR, FMI, Banca Mondială, Comisia Europeană și experții OECD!”

Ciolacu susține că PIB-ul României a crescut cu 46% în doar 3 ani – de la 242 miliarde euro în 2021 la 354 de miliarde de euro în 2024, dar acest mod de calcul nu este corect, pentru că nu reflectă creșterea reală (din care se scade influența inflației la lei, în condițiile în care cursul a fost aproape fix). De asemenea, spune că “puterea de cumpărare a salariului minim și a pensiei medii ar fi crescut cu 31%. Salariul mediu net a ajuns la peste 1.000 euro, iar pensia medie la peste 500 euro”, dar fostul prim-ministru nu menționează că, între 2021 și 2024, cheltuielile anuale cu salariile bugetarilor au crescut cu 53 de miliarde de lei, adică cu mai bine de 10 miliarde de euro. Spre exemplu, numai anul trecut fondul de salarii s-a majorat cu 24%. 

Postarea integrală a lui Marcel Ciolacu:

Inquam Photos / George Călin